PUAPUAGA O LE KERISIANO. PUAPUAGA O LE KERISIANO (Passion - Christianity)

Transcription

1 LAMEPA EFKAS LOMIGA: Mati & Aperila 2014 PUAPUAGA O LE KERISIANO MATAUPU I TOTONU Puapuaga o le Kerisiano & Faaolaola Agaga Mtg. Sasa e Upu a le Fa atonu o 2 le Lamepa. Faasilasilaga, Ofisa 2 o le Failautusi Aoao Lauga 3-4 O le alofa o le Atua ua ave esea ai tigā. 4 Kanana Fou High School. 4-5 Tala mo Tamaiti. 5 Mai le Seminare i Kanana Fou O le Sasa Ua Toe tu le Alii. 18 O e ua maliliu. PUAPUAGA O LE KERISIANO (Passion - Christianity) Auā o lo u manatu e le tatau ona faatusaina le tiga i nei ona po ma le manuia atali e faaalia mai ia te i tatou. (Roma 8:18). O sauaga ma mea tiga, o mea ia na o o mai ia te a u i Anetioka, ma Ikonio, ma Lusa; o sauaga faapena na tigaina ai a u; a o le Alii na ia laveai mai ia te a u i na mea uma lava. (2 Timoteo 3:11). Pe afai ua puapuagatia i matou, ua faapeaina ona o le faamafanafanaina ma le faaolaina o outou, o loo matuā galue ma le onosa i i ia lava tiga ua matou tiga ai; pe afai foi ua faamafanafanaina i matou, ua faapeaina ona o le faamafanafanaina ma le faaolaina o outou. Ua tumau foi lo matou faatuatua ia te outou; o loo matou iloa, faapei ona faatasia outou i tiga, e faapea foi i le faamafanafanaina. (1 Korinito 1:6-7). O le upu puapuaga e fesoota i ma le upu tiga. O lona uiga, o mafatiaga po o faalogona tigā ma tugā i le tino, i le mafaufau po o le loto. O se tulaga e le logo malie, ma e tele ina le fiafia i ai le tagata; e feteena i ma faalogona e fiafia i ai le tino ma le loto. O le aumaia o lenei upu, e ala i lenei faamatalaga, o le fia talanoaina lea o le upu, puapuaga, e tusa ma le vai taimi lenei o le tausaga---mati ma Aperila. E lua ni mataupu tetele i le faasologa faale-kalena Kerisiano o lo o aofia ai, o le Aso Maliu ma le Eseta o le Toetu. E tele molimau mai le Tusi Paia e faatatau i le upu puapuaga po o le tiga, i lona uiga faakerisiano. Ua faaliliuina lenei upu mai lona fa aaogaina i le Tusi Paia, a e maise lava i le Feagaiga Fou [gagana Latina: passio, a suffering, enduring; gagana Eleni: pathema, to suffer.]. O le puapuaga la i le Kerisiano, e aofia ai le tulaga lenei---e ui o le faalogona e le fiafia ai, a e ua talia ona e i ai le faamoemoe tāua i le lumana i. Faaauau itulau 12 POLOKALAMA FAAOLAOLA AGAGA MATAGALUEGA A SASA E "Whoever wishes to be my follower must deny his very self, take up his cross each O le itula e lua i le afiafi o le Aso Sa, Aperila 13, 2014, na faataunuu ai le vaega muamua o le Mafutaga Faaolaola Agaga a le Matagaluega i Sasa e, e tusa ma le faamoemoe sa lavasia e le Komiti faapitoa mo lea faamoemoe. E ta ita ia le Komiti e le Faifeau o Afalupetoa Uta i faapea ma Sui auai; o le Aufaigaluega Faifeau, o Aoao, Tiakono, ma nai tina o i latou na filifilia faapitoa e tusa ma le finagalo o le Matagaluega. O le faamoemoe o lenei galuega, ina ia toe faaolaola ma saga faamumū le agaga tapua i i le Atua ma le galuega a le lotu i nuu ma aulotu o le Matagaluega i Sasa e, Faaauau itulau 20

2 P A G E 2 E K A L E S I A F A A P O T O P O T O G A K E R I S I A N O I A M E R I K A S A M O A UPU A LE FA ATONU Ua tatou feagai ma masina o le Tau o le faatuatua, ua faaigoaina o le Tau o le faatuatua e faamanatu ai taimi o le aga i atu o le Alii i ona puapuaga. O le masina o Mati e amata i le tau o le lefulefu, o le amataga foi lea o le tau o le Leni o le 40 aso po o le ono vaiaso a o lumana i le Eseta. O le taimi e nofo ai ma e tele ai ona le ai le tagata ae mafaufau loloto ai i puapuaga o le Alii, ma tupu ai le agaga o le salamō fa amaoni. O nisi i le tau o le lefulefu, e fa ailogaina ai le lefulefu i le koluse i muaulu o tagata e faailoa ai le loto o le salamo ma mafaufau ai i puapuaga o le Alii. A o tatou mafaufau loloto i ia masina (Mati ma Aperila) ua tatou maua ai le tele o galuega a Iesu na faatino i lenei vaitaimi a ua ia aga i atu i ona puapuaga. O a oa oga e pei o se tagata ua ia te ia le pule; e faapea le a oa o atu, o ia o le Alii o le Sapati ; e faapea foi lona tu uina atu o le malosi uma ma faataua ai o tatou lima ma tu uina atu i tatou uma i ona aao faaola; atoa ai ma le vaiaso mulimuli o lo o atagia ai ona puapuaga ma le aso fou o le Eseta, o le tala i le Alii ua soifua mai o ia i le oti ma le tuugamau. Ua faailoa mai i tama ita i na saili atu i le Alii ma logo atu lenei tala i le au so o o Iesu. O tala ia e fiafia e faalogologo pea i ai. O le tagata kerisiano ua faaolaina o ia e ala i le maliu ma le toetu manumalo o Keriso mai le tu ugamau ma faia ai le ola fou mo i tatou. O ata fiafia o lenei taeao fou o le ta utinoga a le tagata ua fa aolaina, o le ta utinoga e fiafia e galue ma auauna mo Keriso, ma ofoina atu o ia atoatoa e auauna ma faia lana galuega i lona soifua ma ana fa atinoga. E le gata i lea, a o le valaau i le Kerisiano ina ia tala i atu le tala, ia le faatuaoia pe faaituaiga le tala, a ia folafola atu i tagata uma ina ia latou maua le tala o lona malo. O nisi tala ua faailoa atu i tusitusiga a le Lamepa, o tala ua faailoa atu mo le silafia a le Ekalesia e atina e ai lona faatuatua ae maise le viiga o le Atua o loo tatou tausinio atu i ai. Ia manuia tele le feagai a le Ekalesia ma le o o mai o le Eseta, o le tala ia Keriso Iesu, o ia o lo tatou fa aola. Saunia e L. Nuusila Samuelu. F.S. FAASILASILAGA MAI LE OFISA O LE FAILAUTUSI AOAO A LE EKALESIA. O nisi nei o faamanatu ua faato ai mai i le tatou ofisa tutotonu e ao ina silafia e le tatou ekalesia a o tatou aga tapena mo le Fono Tele o lenei tausaga: i. E faamanatu atu i le nofoātiakono o aulotu uma, se i tautuanā le tatou lafoga ta i $50 tala i le tausaga lea sa faai ugafonoina i le Fono Tele o le O lea lafoga e aofia ai tausaga e lua ( & ), o lona uiga e tatau ona aoina le ta i $100 a le tiakono a o le i oo atu i le Fono Tele ia Iulai O lenei lafoga sa fuafuaina lava e fausia ai se fale fono a Tiakono e mafai foi ona faaaogaina e le Ekalesia aoao i ana tauaofiaga. ii. E faamanatu atu fo i saofaga masani a le Mafutaga a Tina Aoao e pei ona fuafuaina mo tausaga e usuia ai le Fono Tele (Faletua Toeaina =$200, faletua Tausinuu=$100, faletua o Faifeau nofoaiga ma A oa o=$50, Tiakono tamaita i ma Faletua o tiakono=$20, Tina Ekalesia ma Fanau teine=$10). iii. E faamanatu atu i le nofoāmatagaluega le Poloketi a le Mafutaga a Tupulaga Aoao e pei ona i ai le latou Music Video Ministry, lea sa pasiaina e le finagalo o le Fono Tele Ua silasila le ekalesia i le ata faata ita i ( e pei ona saunia lelei e le Pulega a le Fagaloa aemaise le mafutaga mai Fagatogo lea sa o latou ofoina e latou te saunia se ata faata ita i, se i silasila i ai le ekalesia aoao, ona faata ita i lea i ai ni a latou fo i ata faapena, ma tuuina atu loa i le Laulau a Tupulaga Talavou aoao mo lona tuufaatasia. iv. E fautua atu i le nofoāpulega i susuga i Toeaiina ma Failautusi, afai ua mae a ona sailia ma faamautu nofoaga e api ai ma aso e faimalaga ai le usugafono mamalu, e lelei pe a faailoa vave mai i le Ofisa o le Failautusi Aoao, ina ia fuafua lelei ai tulaga o auala (Transportation) auā le pikiina mai i le malae vaalele ma momoli i nofoaga o faamautu ai. Ae afai e le mana omia lea fesoasoani, e lelei fo i le faailoa mai pea, e faafaigofie ai le galuega. v. E faamanatu atu, mo le tu ufaatasia o mataupu uma mo le Fono Tele i le masina o Iulai. E manaomia le faamautuina uma mai o mataupu a Matagaleuga ta itasi e auala mai i failautusi o Matagaluega. E talosagaina ai susuga i failautusi o Matagaluega e manaomia vave le faataunuuina o lenei faamoemoe.

3 E K A L E S I A F A A P O T O P O T O G A K E R I S I A N O I A M E R I K A S A M O A P A G E 3 Tusi Faitau: Luka 24:1-9 O LE LAUGA (Saunia e Rev. Mika T. Faleali i) Matua: Luka 24:5 Se a le mea ua outou saili ai le ua soifua i e ua oti? Manatu Autu: O ai o lo o outou sailia? O le Aso Sa o le Eseta e faamanatuina ai e Kerisiano uma o le lalolagi, le toe soifua manumalo o Iesu Keriso nai le oti ma le tuugamau. I le taeao segisegi lava, fai mai le molimau a Luka, na ala usu ai fafine e ave mea manogi e asi ai le tuugamau. O se mea uiga ese na latou vaaia i lena taeao. O le ma a sa pupuni ai le gutu o le tuugamau ua fulieseina, ua le iloa le tino o Iesu i totonu o le tuugamau. A ua faate ia i latou, ina ua tutū mai agelu ma faapea mai: Se a le mea tou te saili ai le ua soifua i e ua oti? E le o iinei o ia, a ua toe tu mai o ia nai le oti ma le tuugamau. (ff.5-6) E le i manatu tinā na ala usu i le tuugamau, o le a faafeiloa i mai i latou i se tala fiafia i lenā taeao. E le i manatu foi i latou o le a taunuu folafolaga a Iesu, lea sa faailoa atu ia i latou a o soifua ma ola i le lalolagi. O le upu moni, na ō ma le loto faanoanoa ma loimata maligi, ona ua motusia le mafutaga ma lo latou Matai. Na ō ma le lē iloa, o le a suia atoa le faasologa o le tala faasolopito - ina ua maua le tala ua toe tu Iesu. E le tioa a fai mai upu a le atunuu: E au le ina ilau a tinā - aisea? Auā, o tinā na latou mua i molimauina le toe tu o Iesu. O tinā foi na latou mua i talaiina le tala i le toe tu manumalo o Iesu. O le Keriso na afio mai i le lalolagi ina ia maliu. Auā, a lē maliu: E le pa i i lona mamalu. O lona toe tu manumalo nai le oti ma le tuugamau, o le ata manino lenā o le faataunuuina o fuafuaga loloto a le Atua, e pei ona fetalai le Alii i luga o le Satauro, Ua Taunu u. O le fa aolataga mo le lalolagi, lea ua taunuu. Ua taunuu le tulafono a le Atua na tu u ia Mose; ua taunuu valoaga a le au perofeta; ua taunuu foi le mavaega ma Aperaamo: E manuia foi ia te oe atunuu uma o le lalolagi (Kenese 12:3). Pe lē o le uiga loloto ea lea o le Eseta o le toe-tu? O lea ua toe soifua mai Keriso nai le oti ma le tuugamau; o le fiafiaga tumau lea ma le olioli e faavavau o le fanau faatuatua a le Atua. Auā, ua tuuina mai ia Keriso le pule uma lava, i le lagi ma le lalolagi. O lenei, inā o atu ia e fai nuu uma lava ma so o; ma papatiso atu ia te i latou i le Suafa o le Tamā, le Alo, ma le Agaga Paia (Mataio 28:18-19). O le poloaiga lenā ina ia tala i le Tala Lelei, o le tala i le togiolaina ma le toe faatula iina o le tagata to ilalo i le leaga o le agasala. IOE, le au uso e! Ua le o toe i ai la se tui o le oti; ua le o toe manumalo foi le tuugamau, auā o lea ua tala i mai le manumalo o Keriso. Ua tuufua ma taaligoligoa le tuugamau; ua matata u le au soo ma i latou na matamata ai ina ua leai se tino-maliu o lo latou Alii. O i latou ia sa aupito sili ona latalata ia Iesu; o i latou ia sa tatau lava ona muamua talitonu ma faatuatua i lana galuega faaola. A e peita i, ua le faapena loto o le au so o. Ua vave lava ona liusuāvai le faatuatua ma le talitonu i le Alii, ina ua motusia le mafutaga. Ua fememea i o latou loto ma ua le mautonu, ina ua le vaaia le tino-maliu o Iesu. O le faailoga lea o le leai o se loto talitonu, e le lava foi le faatuatua, i le tele o aoaoga ma poloaiga a le Alii a o mafuta vāvālalata ma Iesu. Le au faafofoga ma faitau i afioga a le Atua: A e faapefea i tatou? O fea o loo tatou saili ai le Alii i lenei Eseta o le 2014? Ua le tatau ona tatou toe fesiligia pea le moni o le Toe-tu mai o Iesu, faapei o le au so o loto masalosalo ma faalotolotolua; ua le tatau foi ona saga masalosalo pea ma faalotolotolua i la tatou auaunaga i le Atua ma lana Ekalesia. Ua fetalai Iesu, O a u nei le ala, ma le upu moni ma le ola, e lē alu atu lava se tasi i le Tamā, pe a le ui mai ia te a u. [Ioane 14:6]... O a u nei le toe tu ma le ola, o lē faatuatua mai ia te a u, e ui lava ina oti, a e ola lava ia. [Ioane 11:25]... Ua ou sau ina ia outou maua le ola, ia maua atili ai lava [Ioane 10:10]. Afai ua fetalai Iesu o ia o le ala, toe tu ma le ola, Aiseā la tatou te masalosalo ai ma faalotolotolua pea? Aiseā tatou te so ona saili ai pea Iesu i le tuugamau tuufua - o le nofoaga e leai se ola o i ai? Fai mai le fesili ua fai ma autū o le lauga, O ai o loo outou sailia? Ou te manatu, e mafua ona saili solo le tagata, ona o loo fia maua se vaifofō i ona faafitauli o loo feagai ma ia. Ua taatele i nei ona po le sailiga o le manuia o tagata i aso faisoo i le Bingo. E bingo mai lava i le aso gafua e oo i le Aso Toona i. A o isi ua saili vaifofō i fuala au faasāina ma le ava malosi; o nisi foi, ua saili i le gaoi ma le talepe fale. O le faalavelave o na sailiga uma, e le maua ai se vaifofō, a e na o le ola faalōlō. Ua faaopoopo ai isi faafitauli i luga o isi foi faafitauli. A e o faapefea mai lau sailiga ia IESU? O le lu i po o le faamanatu mo i tatou i le Eseta o lenei tausaga, le au uso e, aua ne i o tatou toe saili solo le Alii i mea e lē aoga. O isi na auala e iloa ai le tagata o lo o masalosalo pea ma faalotolotolua i le Toe-tu o Iesu. E le tatau ona tatou toe so ona sailia le Alii i mea e leai se faaolaina o i ai. Ia tatou galulue ma tautua i le finagalo o le Atua, e faapei ona laugaina i lea Aso Sa ma lea Aso Sa. O le Maliu ma le Toe-tu manumalo o Iesu, o le faaalia lava lea o le alofa mutimutivale o le Atua mo lana fanau uma i le lalolagi. O le alofa mutimutivale lenā o le Atua, na liutino tagata ai ma tu ua lona mamalu, a e afio mai i le lalolagi e mau faatasi ma ona tagata; e tiga faatasi, pologa faatasi, ma oi faatasi ma lana fanau. Aisea? Ina ia tatou maua le ola; ina ia tatou maua le fiafia; ia tatou galulue faatasi ma ia nonofo felagolagoma i i le fealofani. E le tāua le tele o upu ma tala, a o le faatino e ala i la ta auaunaga i le Atua - o le mea aupito sili lena ona tāua. O iina foi e iloa ai lou tagata moni, e iloa i au galuega lelei. Ia faatino lou

4 P A G E 4 E K A L E S I A F A A P O T O P O T O G A K E R I S I A N O I A M E R I K A S A M O A alofa moni i lau auaunaga ma le faamaoni, i le mea e gata mai ai lou malosi - ia fai mea lelei ma mea sili mo le Atua ma lana galuega. Aua le faalogologo tiga, aua le faavaivai ma solomuli gofie i mea e fai. Ia finau ma tauivi, onosa i ma faamalolosi i le galuega a le Alii. O Keriso lava ia, e le gata i lona folafola atu o le finagalo o lona Tamā, a e na ia onosa i ma faatino le moni o lona alofa ia i tatou i luga o le Satauro. O le sailiga o le tatou faaolataga e le i faigofie; auā, na saili lava i lona soifua ofoina atu atoa. E ui lava o auala o tiga ma puapuaga, inosia ma amusia e tagata, a e na ia onosa i lava ona o lona alofa ia te oe ma a u ma i tatou uma. O le sailiga e le i mafai e le tui o le oti ma le malosi o le tuugamau ona taofia: Ua Toe-tu manumalo mai i le aso tolu. Ua afio i le lagi, a e auina mai le Agaga Paia e fai ma o tatou fesoasoani sili, e tauto aluaina lo tatou vaivai. O le Agaga lea tatou te malolosi ai, tatou te lē fefefe ai e ta u le mea moni. Tatou te le toe faavaivai ai pe solomuli-gofie i la tatou auaunaga i le Atua. Auā, o ia lava na fetalai; Ou te le tu ua outou o matua oti, ou te alu, a e ou te toe sau ia te outou (Ioane 14:18). Auā, e tatau ona tiga le Keriso, ma toe tu mai nai e ua oti i le aso tolu (Luka 24:46). Ona o Iesu, Amene. *************************************************** O LE ALOFA O LE ATUA UA AVE ESEA AI TIGĀ. Matua: O le mea lava lenei ua fa aalia mai ai le alofa o le Atua ia te i tatou, ina ua auina mai e le Atua lona Alo e to atasi i le lalolagi, ina ia tatou ola ia te ia. (I Ioane 4:9). Upu Tomua: E soifua le tagata i le lalolagi, a e le ola mo le lalolagi. O le a sou manatu i ai? (Christians should be in the world, but not of the world. What do you think?). Ma imau le ola pe ana leai le oti. O le ola, o le penina pito tautele e leai lava se milionea o le lalolagi e mafai ona faatauina mai. E ui lava ina ua i ai togafiti e fia laveaiina ai le ola o le tagata, e foliga mai e le mafai lava ona ave esea le oti mai le lalolagi o tagata. O le ola e mafai ona vaaia i gaoioiga a le tagata, o le ola faalelalolagi lea; a e o le ola faavavau o le mea alofa mai le Atua ua uma ona folafolaina. Ua i ai i le tagata le filifiliga e pulea ai le soifuaga faale-tagata i le lalolagi; a e amuia se tasi ua fia tuuina atu lona ola faalelalolagi e pule mai i ai le Atua. E faapena le tulaga na i ai le Alii o Iesu. E ui ina sa ia te ia filifiliga o le loto, a e na toe faapea ane lava lana fetalaiga, aua ne i faia lo u loto a o lou finagalo. ua fai nei le filifiliga lea a Iesu ma faatinoga o le alofa o le Atua.... Ua faapuapuagatia le Alii o Iesu, a e maua ai le ola o le tagata. Ua leva ona tatou ola uma ona o le alofa muamua o le Atua --- aumaia le soifua lelei. Ua tele tausaga ma aso o maua pea e i tatou lenei mea-alofa. O isi ua faatalale, o isi foi ua le manatua le alofa lenei o le Atua. E sau tausaga, e alu foi aso, a e na ona fana e lava e pei o se tai manatu ma lagona o le to atele. Manatua, e lua vaega tetele o le alofa o le Atua: Muamua, o le soifua ola o le tagata; Lua, o le avanoa mo le ola faavavau. Se i e faatusatusa ane la le alofa lea o le Atua ma lou lava alofa i le Atua i masina e tele faale-tausaga? Ia tu ufaatasi ma tu ufaafeagai, ma ia e manatua apoapoaiga a le aposetolo o Paulo: Amuia e ua oti o i le Alii. Ia e alofa i le Atua, e pei ona Ia alofa mai. Tusia e Rev. Emau Petaia FMM. *************************************************** TALA MAI LE A OGA MAUALUGA I KANANA FOU I le Suafa manumalo o Iesu Keriso, ou te fa atalofa atu ai i le Paia ma le Mamalu o Ekalesia i fata faitaulaga e fia i ona tulaga fa alupe, i le Susū o le aufaigaluega totofi a le Atua, ae maise le aotelega o Ekalesia e amata mai i mauga maualuluga e o o atu i sē aupito ititi. Talofa lava! Ma, o nisi fo i nei o fuafuaga a la tatou aoga maualuga mo le masina o Aperila. O Aperila 1, o le Aso Lua lea, o le a fa ali ai pe showcase ai taumafaiga a fanau auā le Island Wide Speech Festival ia Aperila 4, 2014, e faia lea i le Aoga Maualuga a Tafuna. E faia lea fa aaliga i le tatou fale-taalo i le itula e fitu i le afiafi. Ma, o lea e valaaulia atu fo I outou matua e afifio ma tala mai aao e molimauina taumafaiga a outou alo ma tatou fanau, auā lea fa amoemoe. A uma le fa amoemoe o le Speech Festival, ona alo atu lea o lau aoga maualuga i le asiasiga e pei ona faailoa atu I se taimi ua mavae, o le Accreditation lea ia Aperila O lenei fa amoemoe e tu u i luma o le Atua, auā o Ia o lo tatou fa amoemoega sili i so o se mea tatou te vaivai ai ma mana omia ai le fesoasoani. Avea fo I lenei avanoa e momoli atu ai le matou fa afetai tele i le Susuga i le Fa afeagaiga ia Ulu ma le faletua, Samasoni Asaeli ma Elia Savali mai le ofisa o aoga ona o la outou fesoasoani sa tu uina mai tatou te fa asoa ma fetufaa i ai, auā lava le sauni atu mo lenei asiasiga, fa apea fo i le Susuga a le Peresetene o le Fa apotopotoga a Matua ma Faiaoga (PTA), Susuga a le foma i ia Tanielu Uso, a e maise le tatou PTA. O Aperila lona Aso 16, o le a faia ai le JROTC Drill Competition ma le Military Ball i le aso lava lea.

5 E K A L E S I A F A A P O T O P O T O G A K E R I S I A N O I A M E R I K A S A M O A P A G E 5 O nisi na o fuafuaga o lau aoga maualuga mo lenei masina. Avea fo i lenei avanoa e fa amanuia atu ai le fa amanatuina o le maliu o lo tatou Alii Fa aola ona o le togiolaina o a tatou agasala, a e maise le Eseta i lona toe tu manumalo mai le tu ugamau. Ia fa amanuia le Atua i lau fa afofoga i tala ua saunia e lau aoga maualuga i Kanana Fou. E faia ma lo u fa aaloalo lava, Sinaitaaga G. Tufele Puleaoga, Kananafou High School *************************************************** O LE TALA MO TAMAITI. O Siaki, o le maile o le Koluse Mūmū O Siaki o le maile leoleo mamoe, na ia faia le galuega lelei mo lona atunuu ma le lalolagi i le taua muamua o le lalolagi. Fai mai tamaiti le tala, a o nonofo Siaki ma lona matai ma lona au aiga i Farani sa faamoemoe tele le aiga i le leoleoina o a latou manu e le alii o Siaki. E le telē se fanua o le aiga peitai e maua le fiafia latou te ola ai ma le solofanua, o le povi, o nai rapiti, o nai moa ma le latou faatoaga e le telē tele. Na faafuaseia le tu ua e le matou matai ina ua tupu le taua muamua o le lalolagi, ina ua valaauina uma tagata e avea ma fitafita e tau mo lona atunuu. Ona matou faamavae lea ma lo matou matai ma taitasi ma faatofa, ua faamavae ma lona toalua ma lana fanau, ua tago mai foi ua milimili lo u ulu ma faapea mai, Siaki, ia e tausi lelei le tatou aiga se ia o o ina ou toe foi mai. Sa faapea lava ona ou faia lea galuega o le leoleoina o manu a lo u matai ma lo matou aiga. Ua o o i le tau malulū, ua o o foi ina faanoanoa tinā ina ua le toe maua mai se tusi i lo u matai. Peitai i le tasi afiafi a o faia la matou mea ai, ua matou vaaia vaalele ua felelei mai i luga na ou vaaia ai le toulu mai o fasipepa, na ou oso atu iai ua u mai i lo u gutu ma avatu ia tinā ma faitau le tusi, ua faapea, E fia maua ni maile mo le ami. A iai sau maile lelei, aumai lau maile i le nofoaga e aoaoina ai maile mo le taua Na pupula atu le tinā i lana fanau, ma opoopo mai lo u ulu ma ona loimata ua maligi ma faapea mai. O oe la matou uō pele Siaki lea ua valaauina. Ia na faapea loa ona fai. O le aso na sosoo ai na resitala ai lo u igoa i le nofoaga o maile mo le tauina o le taua. Na tele lava maile i tiute eseese peitai, o a u o le maile leoleo mamoe, o la u galuega na a oa oina a u ina ia faia le galuega o le koluse mūmū o i latou ia e o e saili e ua manunu a, ma vaivai ma ua taooto ua lavevea i le taimi o le taua, e ave vai ma mea ai, ma vailaau ia latou taga ua fusi i le tua ma le manava. Na feagai le leo o le pāpā mai o fana i le amataga o le galuega peitai, sa aoaoina lava matou ina ia aua nei lagona se leo, ua fusi foi o matou gutu, o le aoaoga ina ia aua ne i i ai se pa ō. O maile uma e lagona o latou leo, e toe faafoi uma i latou i o latou aiga. O le malūlū o le isi afiafi na tuuina ai i matou e toalima i le taavale a le Koluse mumū, ua saoasaoa tele le taavale ma ua felafoaina ai i matou ma ua taia ai lo u vae ma ua manu a ai. Peitai ua taunuu i matou i le malae o le taua, ua taitoatasi loa ona fai lana galuega. Ua toulu mai pulufana a o matou sailia fitafita manunu a. Na muamua ona ou o o i le mea o lo o i ai le pu i le fitafita ua taoto mai, na ou lagona le leo o le tagata mafatia, ma vaai atu o le tagata o loo taoto o ia ma lona vae ua tatao e le faaputuga o eleele, na ou tago atu ma fuli mai o ia i luga o le mea ofoofogia o lo u vaaia o lo u matai o loo taoto mai. Na ou feiloai atu ma etoeto ona foliga ma ona lima. Ua ia pupula mai ia te a u, ua ou fiafia ina ua iloa mai a u, o le matai lelei na te iloa a u, e faapea foi le maile na te iloa lona matai. Na faapefea ona e o o mai iinei, o le feiloai mai lea a lo u matai. Na ou tu atu i ona autafa ma tago mai o ia i la u taga o loo i ai le vai, na ia maua foi le pepa ma le peni i la u taga ma tusi ai le pepa. O le tusi alofa i lona toalua Na ou lagona le tiga o lo u vae peitai na ou faatelea i i le mea o loo i ai le taavale a le koluse mumū, ma o o mai ai tagata ma avatu lo u matai, o lona lima ua mutu, ma lona vae na gau ma ave ai i le falemai. Na ave lo u matai i lona aiga ina ua malosi o ia, a o a u ua ou toe foi i le mea o loo faia ai le taua e fesoasoani ai i le toatele o fitafita na manunu a. Na mae a le taua ma ou foi i lo u matai, ua fiafia uma lo u aiga ina ua matou feiloai faapea le faaeaina o a u i lau galuega na fai, peitai o le mea e silisili ona ou fiafia ai, ina ua ou faaolaina lo u matai. O le tala lena tamaiti, a o tatou feagai i lenei vaitau ma puapuaga o Iesu, ua faamatalaina atu ai lenei tala e uiga i le loto tele ma le faamaoni o le maile o Siaki na faaolaina lona matai. E faapea foi le loto tele ma le faamaoni o Iesu i le togiola na ia faia e magalo ma faaolaina ai i tatou. Fa amata e mafai ona e faia se galuega lelei e pei ona faia e Siaki, o le maile leoleo mamoe o le Koluse Mumū na faaolaina ai fitafita na mo omia le fesoasoani? Ia manuia outou tamaiti. Tusia e L. Nuusila Samuelu F.S. ***************************************************

6 P A G E 6 E K A L E S I A F A A P O T O P O T O G A K E R I S I A N O I A M E R I K A S A M O A TUSITUSIGA MAI LE SEMINARE FAA-FAIFEAU I KANANA FOU: O LE SAU MALŪ MO LE EFKAS, A O ALO ATU I LANA FONO TELE IA TŌ PULE, A E I MANŪ, I LE TOFĀ MA LE UTAGA FA ALEATUA. Fa atomuaga Ua tapisa Samoana i tala o la tā Ekalesia ma lana Fono Tele e usuia i Kalefonia, Amerika, i lenei tausaga, Ua fa asalalauina foi fa alaua itele tala, ma ua pā ia tafatafa ilagi mamao, e fa ailoa ai finagalo e fa aseā ma tete e i lenei mataupu. Ua fa ailo foi finagalo ma lagona lē mautonu o nisi o le aufaigaluega ma aulotu, ma ua tauau ina fa aloto vāivai ai le aukerisiano fa atuatua. E ui lava lā ina ua mae a ona tō pule le fa atautaiga a le Ta ita i Fono ma le Fono Tele sa usuia fa afuase i i le Laumua i Kanana Fou i le tausaga ua tuana i, ae e lē fa amālilieina ai pea finagalo o tagata uma i le fa ai uga ua ta oto. O fefāloa iga nei o manatu, ua āfua ai lenei tōmanatuga, ua fa aulutalaina, O le sau malū mo le EFKAS, a o alo atu i lana Fono Tele i Amerika ia Iulai O le fa anaunauga, ina ia fusia pea le Ekalesia a le Atua i lona ma opo opoga fa atino o Keriso, ma ia ta ialaina pea e le Agaga Paia, ina ne i osofa ia ma to ilalo i manatu ma lagona o ona tagata, ona lē tau ai lea o sō tatou ai, ma ō tatou le maua ni malō i a tatou sailiga, ma lo tatou ola faitaulaga. Ua tusia ma fa asoa nei mafaufauga, ina ia tulituliloa le manulauti, Ia tō pule, a e i manū, i le tofā ma le utaga fa aleatua. O nai nafinafi ma natunatu auā le sa iliga o se to afilemū o finagalo, a o fesoua ina ai le EFKAS i le mataupu e fa atatau i le tauaofia, ma le usuia ai o lana Fono Tele i Kalefonia, Amerika. Sa afi afiga mo le Folauga Fa aekalesia O lā tatou malaga fa aekalesia, ua fa atusaina o se fōlauga e le gata ina fa ase ese e i tai malū, ae o nisi foi o taimi, ua fetaia i ma fitā ma faigatā o le vasa. Peitai ane, e mo omo o pea mo se malaga to afilemū, pē o se folauga e lē lutia e peau vale o le moana. O le ala sa afiafi lea o nisi o le tapua iga i uta, ina ia taulau o le fa amoemoe, ma ia malū, pē tua fo i i manū le folauga. Ua moni ai upu a le atunu u, a alofa le tautai i le taliuta, au mai se i a auā le tapua iga. Fai mai le tala na sā afi afi Umetealepala le tama ita i, ina ua sauni folau si ana tama o Fa atoafe e sa ili le tagata na ia gaoia le togāufi a ona tua ā, ma fa apea ane; Le To elau e, sau se i e agi, E momoli atu ai nai o u alofa aga i si a u tama Fai ane o a u o Umetealepala Afai e sopo ia le vasa e lona va a, Afai e lukaluka pe gatalitalia Le gataifale o Tutuila ma Aleipata, Ia tiu i le lā afa Ae afai e fisaga le matagi, Ia tiu i le lā fala (T.K Tofaeono Siolo II, Gagana Samoa, TTC, 1986) O sa afiafiga a o folau i le moana ma sopoia le vasa. O alofa aga tau molimoli a le tapua iga mau i uta, a o asaina tai-ovasa. E fa apea le tala, o tai e afuafua ma fa atonutonu e auau -o-peau. O nei peau, fai mai o nisi taimi ua si isi i ma tau lagalaga, ae o nisi foi ituaso, ua momoe ma ua le feala. Peita i i sa afiafiga nei a Umetealepala, o lo o fa ailoa ai ona alofa aga molipō i le folauga a si ana tama, ina ia fa asaoina lana folauga i le vasa. Ua iloga i inei le poto fetāla i i folauga. O le lava silafia o itua iga o matagi, atoa ai ma le lā e fa atonutonu ai le fōlauga. O aga ia e iloa ai le tautai folau poto. Ioe, e fa apenā le tautai e fetu una i ma fetālaa i lona finagalo. O le talatalaga lenā o le tofā manino fa atautai o Samoa, fai mai e iloga lava tautai o le vasa. O le tautai mata palapala, fa atoā iloa i le moana o fitā ma faigatā. O le tautai poto, e iloa fetu unai lā o lona va a. E poto e fa avasega le matagi ma lona lā e folau ai. Ua fa atusatusa ma fa a ese ese mai ai i inei le tautai mata palapala lea, mai le tautai o le aloalo, ua gata lava lona ma ema e i le tai pipisi ma papa u. O sa afi afiga ma fa anaunauga o le agaga, ia fetu utu una i pea le tofā ma le utaga, ina ia folau ai pea le Ekalesia i lana malaga tau i le fa atuatua. Fa atuatua ma le Fa asoaina (Faith and Faith Sharing) O le poutū o le fa avae o le Ekalesia, o lona fa atuatua lea i le Atua. Ona ua talitonu, o le Atua, o le Malosi ma le Mana na te mafaia ai fa atatauga ma lavasiga uma, o le ala onomea lea ma tatau ona mausalī pea lona tūtūmau i le fa avae lea. Ua mautū lā le fa atuatua o tagata o le Ekalesia, auā ua talitonu, e leai se mea faigata e lē mafaia e le Atua. Ona o le Atua e fai mea mafai, o le Atua foi lava lea e mafaia ai e tagata fa atuatua mea faigatā uma (Nothing is impossible when we put our trust in God). O lo o i tala atu o lea molimau le talitonu i le Atua e silasila mai mā na fo ai. O le Atua lava lea na te ta iala ma foa ina ala e mafai ai e ona tagata ona sa ili ma tausiniō ina ia tini taunu u se fa amoemoe lelei ma le tāua.

7 E K A L E S I A F A A P O T O P O T O G A K E R I S I A N O I A M E R I K A S A M O A P A G E 7 O le manatu e ao pea ona manino, e ui ina atulasi tafa o le fa atuatua ua fa avasegaina ai e nisi o tagata su esu e, ae ua mafai ona fa atulagaina i ni vaega tetele se tolu. O le tafa muamua o le fa atuatua, e fa avae i lagona ma manatu (faith as instinct and intuition) pe o se talitonuga i se mea e lē va aia (faith as belief and as revelation). Ua fa aupuina lea fa atuatua, o le talitonu i mea e lē va aia, po o mea lilo e fa ailoa mai (blind faith). E maua lea i itua iga fa atuatua i le Tusi o Kenese, aemaise lava i le tala i le foafoaga, fa asolo ane ai le vala auina o Apera amo ma fa agasolo mai ai lava. O le lona lua o tafa o le fa atuatua, e fa avae lea i mea ua va aia ma fa amaonia i le gāsologa o le Tala fa asolopito (faith as the best fit of the model to the historical facts). E matamata tetele i le Esoto tala o le itua iga fa atuatua lea. O le fa atuatua e fa apogai ina ua va aia galuega mamana a le Atua i gasologa o le Tala Fa asolopito o tagata. E fa ailoa ai i inei le Fa aolataga a le Atua i le olaga o ona tagata ma ana foafoaga uma. O lo o ta oto fo i le a ano tonu o le fa atuatua i le atina e o gāsologa fa asaienisi (faith in science and scientific findings), o le tafa lona tolu lea. O le tele o mea fou ua ausia ma fa aalia mai ona o sa ili iliga fa asaenisi, ua māfuli tele lea i le talitonuga, o le fa atuatua, o le talitonu lava lea i le mana po o le misiterio uiga ese ua na galuea ina ma fa atinoina ai gāsologa uma (A. Tofaeono, Pastoral Theology Class, Semester 1/2013). Ia manatua, e le fete enai tafa ia e tolu o le fa atuatua, ae e feaiāa i, feso otai ma galulue fa atasi. E a le Kenese e fa ailoa mai le Atua silisili ese i ona lava taimi, ae o le Esoto, ua fa ailoa mai ai le Ali i i galuega o le fa aolataga mō ona tagata. Ae e fa aauau e atina e ma gāsologa fa asaeanisi manatunatuga e fa atatau i le fa atuatua o so o se tagata po o ni fa apotopotoga o tagata (Genesis Revelation; Exodus Activity; and Science - Insights). Mo le Lotu Kerisiano lā, o le fa amoemoe autū lava o nei fetu una iga o le fa atuatua, ina ia militino ma ia tasi le tagata ma le Atua (to be one in union with God Veli-Matt Kakkainen, Introduction to Ecclesiology, pg.20) O lenei lava fo i se fa amanatu taua mo le Ekalesia, ina ia tutumau ma le filigā pea i le ola fa atuatua, e mautū ai pea lona fa amoemoe ua tasi tagata uma ma le foafoaga pa ia ma le Atua, auā o le Atua lava ua fa ailoa mai ma auai fa atasi i gasologa uma o le mafutaga a le au-fa atuatua. Onosa i i le Fa amoemoe (Endurance in Hope) E le asa se mafutaga a le aufa atuatua ma ni lu itau o le olaga nei. Ona o le Ekalesia e fausia i talitonuga ma manatu o tagata, e lutia pea ma ogotia i peau fitā o le olaga fevesia i. Aiseā? Auā fo i e ese ese tagata, ese ese fo i finagalo po o latou loto, e fa apenā lava fo i ia latou tū ma aga. O le ala fa apea lea o le tasi pese lotu o lo o fa amanatu mai; Ia tasi le leo ia tasi le loto, o le au pa ia i le lagi, ma ē o i lalo nei, ua maua le ola. O le naunauta iga lea o tagata fa atuatua, ma o le sini autū lea o lo latou ola mafuta, ia gatasitasi loto. Ua molimauina, e mafai ona ausia le leo ma le loto gatasi, pe a lava papale ma onosa ia e le tasi se finagalo po o le manatu tau lagalaga o le tasi. O le loto onosa i, e fa apogai mai i le loto fa apalepale, o le talitigā, ma le naunauta i ina ia maua le to afilemū po o le loto matala, e taga i ai i nisi o tafa e afua ai ona fa avae se mataupu. O i inā tonu e maua ai le maninoga atoatoa i le auga po o le fa apogai o mafaufauga ma lagona ua afua ai ona fa ailo se fa amoemoe ma sona manulauti. O le tasi lea o tu ualalo mo le Ekalesia lautele, ina ia onosa ia tigā ma fitā ua osofa ia ai le folauga i lenei vaitau. Ae ia tepa taula i i le fa amoemoe ma le tofā ua afua ai, ina ia manuia le Ekalesia lea e ta oto pea ma taula i i le Atua lona fa amoemoe. Fatu le Ekalesia i le Alofa Fa aleatua-tagata (Church Built-up on Agape and Eros) E lē mafai ona fa avae ma fausia le Ekalesia i se paneta e i fafo atu o lenei lalolagi. O le olaga lava lenei o lo o miomiō ai ma auai le Ekalesia i ona lavasiga uma. O lona uiga, e fa avae ma fausia le Ekalesia e tagata ua ta utino i le tasi o lo latou fa atuatuaga po o le talitonuga i se malosi lilo uiga ese, o le Atua lea. Ona o le Ekalesia e fausia e tagata, e le mafai foi lā ona ave esea ai lagona ma manatu o tagata. E ese ese taofiga, e ui ina ua ta oto le fa avae po o aiaiga e ao ina tausisia auā sona maopo opoga. O le auga lava o lenei ma opo opoga e pei ona talitonuina, o le alofa i le Atua, atoa ai ma le alofa i le tuaoi po o tagata o lo o latou mana omia se fesoasoani. Ua poloa ina foi e Iesu lana Ekalesia ma i tatou uma, ina ia sili atu i lena, lo tatou alolofa atu ia i latou ua fai ma o tatou fili (love our enemies). O se a oa oga tupito lea ua matuā lu itauina ai tatou le au-fa atuatua. Ta oto ia lā le alofa o le Atua auā e manino, sa oloto ma tutunoa pe a autalaina. Ae se i liliu ane i le alofa o le tagata aua e fai si lavelave, ma e lē faigofie fo i ona fa avasega. Ona o nei uiga o le alofa ua fai ma a afiaga tonu po o lo o ta oto ai le tasi o fa apogai o fe ese esea iga o taofi i le Ekalesia ma lana Fono Tele, o lea o le a taumafai e fa amatala, ina ia maua ai se maninoga mo la tatou mataupu. Na mālosi tele i le tula i mai a le au misitika (mystics) i le 11 ma le 12 seneturi lō latou toe fa amatalatalaina o le alofa i

8 P A G E 8 E K A L E S I A F A A P O T O P O T O G A K E R I S I A N O I A M E R I K A S A M O A ona o oo oga ma a afiaga loloto (passionate and intimate love). Ia manatua foi, o le au misitika, o tagata ua naunau atu e mafuta ma le Atua i se mafutaga fevalata i (closeness of relationships), e afua mai i lō latou feso ota i atu i le matagofie o le foafoaga fa anatura (goodness of creation / beauty of nature), mā e matuā ta ele i le ola tatalo ma le mafaufau toto a (contemplative worship). O le sini autū o le ola tapua i fa amisitika, o le fa atalitali lea ma le to afilemu (anticipating in silence) i le fa ailoa mai o le misiterio paia (the unfolding of the divine mystery) i o latou lagona ma manatu. O le taimi lava e fa aosofia, ma po ia ai lagona fa atalitali ma ua feuluulua i ma le misiterio pa ia lea (mystical union), o le taimi foi lenā e fa apea ane ai, ua militino ma ua tasi ma le malosi lilo uiga ese (oneness or in the immanent presence of the divine). Alofa i O oo oga Loloto (Mystical Love in Intimacy and Depths) O le manulautī tauave nei o le ola fa amisitika, ua afua ai ona ogatotonu a latou aoaoga ma mafaufauga i le alofa ma ona tafa ma uiga ese ese e tele. O ā latou sa iliiliga foi i le alofa, e fai si mamao atu i tua i le tala fa asolopito, aemaise lava i mafaufauga po o le tofa manino a Eleni, ae le i fanau mai Iesu. Ta oto ia lā tala atu o Iesu, ae i le tulai mai o le au misitika i le seneturi e 11 ma le 12, na matuā iloga ai lava ona toe o oo o manatu i le feso ota iga o le alofa (desire for love or passion of love) i ona tafa e tele. (Based on the mystical ideas of Hildegard von Bingen of Germany & Hadewijch of Antwerp, Belgium In: Elizabeth Dreyer, Passionate Women: Two Medieval Mystics. New York: Paulist Press, 1945) Na toe fefulisa i fa ala au-mamafa le mataupu lenei e uiga i le alofa tosina (eros passionate love), ina ua fa atalanoaina e Pelenato (Bernard of Clairvaux), o se toea ina iloga i le tala fa asolopito o le Ekalesia. E fa avae mai ona manatu, i lona toe tōmanatu i le tōsina o le alofa fa aletagata (human love), lea o lo o fa avi ivi i ma aloa ia e le Pese a Solomona i le Feagaiga Tuai. I lenei Pese, ua mautinoa ai, e matuā leai lava se ta ua ai o le alofa fa aleatua, ae ua na o le alofa fa apā aga pe o le alofa fa ananau i le vāfeso ota i o se faigauō, lea ua avea o se feau tulimata i. Na tata i manatu o Pelenato i le naunauta i o le alofa o le tama ita i, le manamea i lana pā aga, e pei ona fa amauina i le Pese a Solomona.1:2. Ia sogi mai o ia ia te a u i sogi o lona fofoga, aua e sili ona lelei o lou fa apelepele ma i le uaina. - O that you would kiss me tenderly, for your love is better than wine. O se ata fa afa atusa (analogy) lea ua ia fa amatalaina ai le Liu-tino-tagata o le Atua ia Iesu (Incarnation of God in Jesus). E talitonu Pelenato, o Iesu, o le sogi po o le kisi a le Atua. O le sogi manaia pe o se kisi pa ia ma fiafia, ua mafuta ai le Atua ma le tagata ( Jesus is God s kiss! Happy kiss! In which God is united to humankind. Sally McFague, Models of God. 1988, pg.127). A manatunatu loloto i lenei taofiga, ona pa i lea i lagona fa avae o Mataupu tau i le Atua (theological assumptions) i le a afiaga loloto o le alofa pa ia mo le lalolagi, atoa ai ma le militino uiga ese ma lagona ua matuā feuluulua i, i le vā o le Atua ma le lalolagi (...the imagery powerfully expresses divine passion for the world as well as extraordinary intimacy between God and the world. ) O le mafaufauga lenei ua afua ai ona mautu le ata po o le fa aataga o le Atua o le Alofa (Model of God as Lover McFague, pg.127f), ma ona uiga tumau e pei o le feso ota iga vāvālalata (closeness), manatu alofa (concern) ma le naunauta iga (longing) ina ia tumau i se mafutaga maopopo ma le mafanafana. Ekalesia ma Keriso - O le Pa aga ma le Manamea (Church and Christ as Beloved and Lover) Ua fa amausalī i le ata va aia e pei ona fa amatalaina i luga, le mafutaga fa apa aga a le Ekalesia ma Keriso. O se mafutaga ua tasi ma ua fetausia i i le alofa. O Keriso po o le Atua, o le Nofotane fa atuatua fa amaoni (image of God as a faithful husband) e pei ona maua i le tusi a le perofeta o Hosea, fa apea fo i ma le tatalo a Iesu i lona Tama / Atua, ina ia tasi i latou uma, fa apei o i laua ua tasi, e pei ona fa amatalaina e le Evagelia o Ioane (Ioa.17.22b-23a). O manatu fa avae nei na afua ai le mafaufauga autū, o le loto po o le agaga, o le pa aga mafuta lea a le Atua (metaphor of the soul as bride to God), atoa ai ma manatu fa amisitika (medieval mysticism), o le Ekalesia, o le mānamea fa aipoipo a Keriso (Church as the bride of Christ), ua ola i se mafutaga ua o oo o tigā ma ua loloto lagona o le alofa (passion and compassionate love). O le feso ota iga lā lenei, e pei ona taumafai e fa amatalatala, ua aloa ia ai lagona alofa fa aletagata; e pei o le alofa tōsina i le lalelei (eros love of beauty); tigā loloto o le alofa i le va o uso (philia love of deep affection); ma le alofa i mea o le natura (storge love of natural affection). Ua militino ma feuluulua i nei alofa uma, ma ua avea ai o se totino lē motusia o le alofa fa aleatua (agape - from notes on Pastoral Theology Class on the Theme; Inclusivity A. Tofaeono, Semester 1/2013). O le fale ma le anofale lā o le mafutaga a le Ekalesia ma Iesu Keriso po o le Atua, o le mautū lea o lona talitonuga, e iai mafuaga tāua o so o se gasologa po o so o se lavasiga i totonu o lenei faiga pa aga (there is value in this process for the relationship). E lē gata ina avea o se maopopoga ua lē tāvavaeseina ai ma manatu fa atauva a i nisi tagata, ae e tafi esea ai foi lagona o le le fa atāuaina e nisi o manatu o isi i totonu lava

9 E K A L E S I A F A A P O T O P O T O G A K E R I S I A N O I A M E R I K A S A M O A P A G E 9 o lenei mafutaga (...it possibly affirms inclusivity of all members and the delight of each other s presence in the relationship). E lagona ma va aia ai foi i totonu o lenei lava mafutaga, le mafanafana ma le moni o le alolofa o tagata, ae ua sili atu, ina ua tosina ma ua matuā fa amausalīina e le alofa o le Atua (to see with the lover s vision that every one is lovable). O le fa afeusua iga o alofa nei, i se gagana faigofie, ua alofaina ai tagata ma le foafoaga uma (McFague, 128f). Mo la tatou Ekalesia ma ona tagata lotu, o i inei tonu lava e mafai ona tosina ma feso otai ai lo tatou fealolofaa i, ola mafuta vāvālalata ma le femalamalama i, ma lo tatou alolofa i le Atua, Iesu Keriso ma le Agaga Paia e ana le galuega o lo o tatou fitāituga ai. Ia To ovae i le Filemu o le Atua (Firmly Rooted in Shalom Peace of God) E leai se isi fa amoemoe tulimata i o tagata ma le Ekalesia e sili atu nai lo o le filemu. O le filemu, e lē ona ua le aunoa ma se pisa, o ni lu itau, atoa ai ma ni finagalo tete e i se mataupu. O lona uiga, o lo o ta oto i totonu o lenei manatu, e osiosi ma fatufatu ma tausi e tagata ua iai le alofa fa ale-atua le filemu. Ua a e se lagona i le toe vaega o lenei tusitusiga, o le a fa amatala atu e le fatufatuga fa asolo o mafaufauga, e fa atatau i le Ekalesia a Keriso ma ona tagata lotu i totonu o le li o fa apa aga (Church and believers in partnership).o le naunauta iga muamua; ina ia fusia pea Kerisiano i le alofa fa ale-atua (for the Church to be embraced, nourished and nurtured by the love of God). O lona lua, ia gaua i pea e sailia ala e maua ai le nonofo lelei, o le ola fetausia i ma le filemu (and to be determined in searching for meaningful ways to find harmonious and peaceful relationships). O le lona tolu, ia tūtūmau i le fa atuatua i le Atua ma gaua i i le alofa o Keriso (to stand firm in faith in God and the love of Christ). I le ma le lona fā. E mausalī ai pea gasologa ole mafutaga e ta ialaina e le Agaga Paia, e ola manuia ma fifilemu ai le EFKAS (while guided by the Holy Spirit, journeying together as people of God, always in search for peace, hope and goodwill for all people / called CCCAS). O lenei solo e fa avae i le upu o le mavaega a Tologātaua, le alo o Tui-Atua Fepulea i, na fai i lona tuafafine (lea na mulimuli ane suafa ia Teuialiloouloimata), i le paepae o Saoluafata. E fa apea le tala, na malomaloā le fa atafa gasegase o Tuiātua, ona ia feauina lea o lona atalii o Tologātaua i Falealili, ina ia vave ane se i fa aui ane le pāpā po o le suafa ia te ia. Ae peita i na taunu u ane ua tu umalo lona tamā, ona tagi auēuē ai lea o lona tuafafine, ona ua ui le ula a le Tuiātua i lona uso taufeagai. Ui o lea, na aioi ane Tologātaua i si ona tuafafine, ina ia tausia le vā-lelei, o le ta uleleia ma le nonofo filemū o aiga ma tagata, e ala i le nātia ia lilo ona loimata, ae tagi i lona fatu. (Tala na saunia e le Autalavou a Petesa Tai, na faia mo le Education Summit, Fale Laumei, Pago Pago, Am. Samoa, Setema, 2013). Ua fa aaogāina i le solo le gagana tu ufa atasi (inclusive language), ina ia atagia ai lagona, o le auai i sa afi afiga o le alofa e tausia ai le filemū, o le nonofo lelei, ma le ola mafuta fa atasi. O le fa anaunauga o le loto, ia nonofo fa atasi lava o uso ma tuafafine, o tagata po o le aiga o le Atua, ua nofofale ai le alofa; alofa i tagata, alofa i le Ekalesia, alofa ia Iesu, e alofa foi i le Atua ma lona finagalo. O LE SOLO MO LE EFKAS - O LE PA AGA MA LANA MANAMEA IA TAGI O TĀ FATU, AE TEU IA LILO O TĀ LOIMATA O lagona o le alofa e totō ma pupuna i o tā loto Auē! O tā lagona e, ua leatapa ia ai o tā tino, ua o oo o E tagi pea lava o tā fatu ona o le alofa ua fetafea i i alatoto Ae se pagā! Talofa ua faigatā...ua folasia fa afalao oto E momo o pea fa alupe o toafa ina ia tino ma fa ataunu u la tā mafutaga Ina ne i fa apei o lauao o Taemanutava e, pe a mausalī noataga Ia tagi ia la o tā fatu, ae teu ia lilo o tā loimata Ia tausia pea le vā fealoa i ma le nofo lelei o tatou tagata Ia aua lava nei tapisa ona o mafatiaga fa aalia o lo tā alofa Nei sāua i tala, ua aliali Utuvā i o tāua lagona Ona avea ai lea ma lape, ma ua fai ma o tā pona E! Ta musu e i ta uvalea, ona o lo tā nonofo pologa ma fesea i i le alofa. O le tala a le Tusi, o le fa atuatua e mafuli ai mauga E onosa ia foi ma lavātia e le alofa o le Atua ia Iesu Keriso Fa afesoa iga o le alofa ma ō tatou tu inanauga O le fa afesaga i fo i ma mafatiaga o le alofa e fitifiti ai o tā ua pute Ae ia o tā tatalo fa atauanau pea Ina ne i fa ataunu u lagona moni o lo o teufatu Ae solo ai le Falute Teu pea lā ia lilo o tā loimata, ae tagi o tā fatu Le EFKAS e, fa amoemoe i le auau-o-manū Tā te folau ai i lagi mā, ma tausia le filemū O le tatalo ina ia fa atūmauina la tā mafutaga e ala i fonotaga Le lumana i o lo o ta oto, ia ta uleleia lona ataata Tau ina e iloa, e nātia i vao ae pua ina i ala O le Atua ua fa afofoga ma na silafia,

10 P A G E 10 E K A L E S I A F A A P O T O P O T O G A K E R I S I A N O I A M E R I K A S A M O A E tagi pea o tā fatu, ae teu ia lilo o tā loimata! O le Fa alaeia u mo le Ekalesia a le Atua (Exhortation for the Church of God) Le EFKAS e, alo ane ia i ou faiva tausala ma manaia! Ia tepa taula i i le Atua, o le Tautai matapalapala ma le Matua-o-faiva. Ia tutumau i ala o Iesu Keriso, O Ia lava o la ta Manamea, o le Uo ta te le tete a. (Tusi Pese Metotisi 18:3). O Iesu Keriso lava e vavalalata, mafanafana ma maopoopo ai la tatou mafutaga. Ia fa amoemoe i le Mana o lona Agaga, na te utufia i tatou uma i le agaga naunauta i e fai taulaga lelei ma le silisili. E fa aosofia ma fa agae etia ai foi o tatou tagata ma lana Ekalesia, ina ia ofoina atu pea ana meaalofa, ma ona tamaoa iga fa asoasoa mai, ina ia atina e ai lona finagalo, tainane le fa atuputeleina o lona Malo, ma lana galuega fa aola. Ia to maia lau pule! O lau tofa fa aleatua ma le fa autaga tatala fa akeriso, e a e ai i manū la tatou Ekalesia, i lana tauaofiaga ma fonotaga i Amerika, i lenei tausaga. Ia tatou tatalo pea, ia fa atonufolau lona Agaga, ma ia avea pea o se sau malū, e to a ma mapu ai lo tatou galala! Soifua ma ia Manuia Tusia e Rev. Dr. Ama amalele Tofaeono Siolo II (Lagolagosua i ai Rev. Fepuari Logoleo & Rev. Fa afetai R. Fa ata ita i (Faiaoga Seminare i Kanana Fou) *************************************************** AS WE GET TO KNOW CHRIST AND HIS POWER OF RESURRECTION MORE (Some challenges and possibilities - Phil 3:10) The nineteenth century philosopher, Søren Kierkegaard believes that we should not describe ourselves as Christians, but as people who are on the way to becoming Christians. We are both in the presence of God and becoming more like Christ each moment in life. During the season of Lent once again we are drawing closer to the one who already is so near at hand, enabling us to get to know Him more and to share in His power of resurrection (Phil 3:10) Moving from Static Samoan Divine Culture to a Dynamic Samoan Christian Culture Culture is what holds a community together, giving a common framework of meaning (WCC Assembly at Vancouver, 1963). As Samoan Christians, we view culture as God s gift that builds up the Samoan community. We realize that our ancestors (tua a) received our culture (fa asamoa) from God, and in turn have entrusted to us so that we can responsibly pass it on to coming generations. In the traditional creation story in Samoa, God Tagaloa s first council was used as the model for fono (village council). This model is still regarded as the source of authority, direction and unity in the villages of Samoa. (Lalomilo Kamu, The Samoan Culture and The Christian Gospel, 2003, p.36). This view on the origin of culture has paved a dynamic theological basis in Samoa for a meaningful participation of God and people (Samoans) in culture. This creates an awareness to us (Samoan Christians) on our God-given potentials to nurture our identity, solidarity, direction and base from which we could move on to our future. Nevertheless, we at the Kanana Fou note The trend of converging both culture and church as a challenge for the church of Samoa. As Samoan Christians, we are challenged, not to let the divine origin of the Samoan culture give us a notion that fa asamoa is the only perfect way of life for Samoans. We do encounter a tension whereby we identify ourselves not only as Samoans, but also as Christians. On the one hand, we take Christ as the Lord of our daily life, and are open to the gracious deeds of Christ. We ardently realize that Christ fulfills many of our Samoan cultural elements, which are in tune with His will such as the qualities of bearing and sharing with one another and the rite of Ifoga (reconciliation). Nevertheless, the Seminarians fear that taking Fa asamoa only as the way of life makes our Samoan culture static and legalistic. For instance, in their view, the chief and the village council (Matai and fono) in particular are at times tempted to get in the way in defining the role of a Christian minister and the church. The danger of falling in this trap is that this shrinks the minister s role only to preaching. As it was expressed once in our class rooms, we tend to manipulate the gospel to fit our own cultural preferences and comforts. Referring to Niebuhr s Christ and Culture, our theological students express a need for further reformation of our Samoan Christian identity. Reviving their prophetic call in seasons of Lent, they pledge to seek strength to respond to the spontaneous, creative acts of the Spirit towards life in all its fullness. May God of Resurrection and New Life create more willingness and readiness to be free from all that limit or oppress and prevent us from becoming all God has intended us to be, as revealed wonderfully in Christ from the manger to the empty tomb, through the cross. Let us continue to appropriate the redemptive fruits of Christ s work and express them in all aspects of our Samoan culture, thus all and the whole creation in Samoa and beyond may enjoy the new life in Christ. Partaking in the power of resurrection, we articulate that we as Samoan Christians cannot be stuck with status-quo and compromise with personal and socio-political evils. Knowing that we share God s image and identity, we will strategically continue to build awareness among us in

11 E K A L E S I A F A A P O T O P O T O G A K E R I S I A N O I A M E R I K A S A M O A P A G E 11 our homes (aiga) and neighborhood, towards fulfilling God s purpose in everything of our daily life. Crossing the Barrier of Null Curriculum and Translating Christian faith into Daily life Since the arrival of the first Christian missionaries in Samoa in the 1800s, Samoa s motto has been Samoa is founded on God ("Faavae I le Ataua Samoa"). We as the Samoan Christians we give much importance to spirituality. We spontaneously express our love of God in worship services and we are genuine in our openness for growth in Christian witness and ministry. However, the drop outs of members is troubling the Church in American Samoa today. In response, the students of Kanana Fou Seminary are solemnly engaged in classroom discussions on more effective approaches in the educational ministry of the church beginning at the grassroots level of congregations. They prayerfully explore the present unhealthy trend in the churches in American Samoa and Tuvalu of avoiding some issues that affect people s daily life. They wish people in our congregations could explore more of biblical texts and events that warrant our careful attention towards sharpening our prophetic role in the society. The students in their list of things unsaid and undone in their congregations that make up a null curriculum (ref. Maria Harris, the Christian educator) include indifference in helping youth (and adults) to respond to any social justice issue. They feel the need for local churches to review our social and cultural obligations to community and church such as fa alavelave, gift-giving (sua) and the loveoffering given to pastors (alofa). Their list includes issues of physical, emotional and mental abuses at homes, corruption, the abuse of power /prestige in the church and society, abuse of alcohol, breakdown of relationships /families etc. They also would like the church to look into the congregants fear of elders and seniors in the church. Ignoring issues such as these may result in nursing in congregants the fear of being around others, which in turn cause them to hide their talents and not to feel the spirit to get involved. This drives us to revive moment to moment our call as agents of God s transformation and new life. Certainly, our Samoan culture has proven in many ways a vibrant part of the universal facet of the Good News; it embodies several ways the dynamic Christian faith that glorifies God. Still, the above reflections indicate that our way of life in Samoa can still be refined and matured in the light of the transforming Good News of Christ and the Reign of God. The above listed insufficiently examined /addressed practices cause the Good News of God s Reign shortened, partly chopped, unexplored and hence unlearnt fully. In this circumstance, it is encouraging to note that God extends an urgent call to us to diagnose our null curricula, and devise strategies towards addressing our daily sociopolitical issues. Therefore, let us resolutely pledge to rise above our love for money and power; let us continue to plan programs for parenting, counseling spouses, nourishing Christ-led leadership formation, focusing on transparency, accountability and stewardship. They accept the exigency of identifying the gifts and talents of every congregant and enable the best of all congregants for the life and ministry of the church. Rising above Exclusivism, and Moving on to New Horizons of Ecumenism When Samoa accepted the Good News of Christ, Samoan view of God and life steadily widened. God of creation and history could not be restricted only to Samoa. Since then, we view God more inclusive and encompassing as a God of any individual, family, village and country in the world. We began to identify ourselves as a part of God s universal church and God s one family. We recognized God s mission embracing the whole world and began sending out missionaries to other parts of the Pacific, Australia, New Zealand, USA, Caribbean, UK and Africa. The Good News opened our eyes to see the wider meaning of the Samoan concept of a family (aiga), and enjoy the depth of sharing and caring beyond the scope of their own community. Nevertheless, since the 20th century, the above development has taken a new turn; Samoan Islands in the East have become American territory. Now the CCCAS sends missionaries to the emerging Samoan communities in the USA and among USA army reserves. Besides, as the world shrinks with the electronic revolution, advance of transport and technology and globalization, American Samoa is becoming a multi racial and multi-religious community. Statistics today show that 3 to 10 percentage of the total population is of other religious and ethnic groups. Though they differ, they too are created as cultural beings. This makes it more difficult to limit the meaning of unity, caring and sharing within a Samoan ethnic-based aiga (family). There comes a tension between unity (solidarity) of Samoans and being a world citizen (a globally minded Christian) especially among the Samoan youth today; ignoring this leads to the widening of generation gaps. In this context, Kanana Fou family sees that our primary role as the Church is still to receive and pass on God s Good News through the Samoan concepts, symbols and images the students of Kanana Fou continue to do presentations, assignment papers and theses around them. They see that the Good News of God s Reign embodied in Jesus Christ gets rooted in the Samoan soil, transforming the inner life of the Samoans. However, in their small-group works, they expose the growing harmful spirit of exclusivism in our society; in response, they urge the church in Samoa to venture into new horizons of ecumenism. They believe that they are called to resist a felt (and expressed) mentality of disregarding opinions and ideas

12 P A G E 12 E K A L E S I A F A A P O T O P O T O G A K E R I S I A N O I A M E R I K A S A M O A other than one's own, based on ranks, seniority, region and ethnicity. The students actively engage in organizing (in Kanana Fou chapel) the World Day of Prayer (first Friday in March) and the Thanksgiving Day (fourth Thursday in November) when they pray and thank for people of other nations, races and faiths. Concerns and positive signs increase today in Samoa e.g., in organizing the Week of Prayer at congregational level towards greater unity among Christians of various denominations. Others also dream of the great time when church constantly break through its comfort lines and moves more and more outside the box into the ever growing horizon of ecumenism - e.g., worshipping, preaching, teaching and sharing resources with fellow Christians coming from Africa, Asia and Caribbean. They feel that it is time that we appreciate every culture as God s gift. We must explore, identify whatever that affirms life in its fullness and help enriching every culture, knit them as diverse flowers of the same bouquet (or ula) that we offer to our Lord together as God s children. In Christ, once again let us avow that that we eradicate any wall that isolate and separate people. Interestingly, some students in our seminary had to take time to unlearn the idea that Christian denominations other than theirs as other religions. Some of our Samoan Christians /seminarians have relatives that married people of other faiths such as Hinduism and Buddhism. Others among us have heard of some teachings and practices of their religions fascinating, and wonder how best to relate to people of other faiths and how better to understand the concept of ecumenism in our growing multi-religious context. We are thus challenged to learn more and more of the beliefs and practices of the major world religions. This helps us to understand our neighbors today, and in turn understand ourselves and our own Christian faith better. Thus, we learn to overcome prejudices and fears about one another and sharpen their Christ-like attitudes. We develop their ability to listen, analyze, think critically and take on actively in their quest for truth. We get to know what to appreciate or challenge respectfully in other religions. I believe this is what Raiser meant when he stated, opening space for a culture of dialogue and solidarity as an alternative to globalization and competitive religious plurality (ref. Konrad Raiser, Former General Secretary, World Council of Churches). May the Risen Lord continue to be with us each day till to the end of ages, holding our hands and gently leading us onward each step into new horizons in God s mission of bringing life in all its fullness to the whole of the creation in American Samoa and beyond! Prepared by: Rev. Dr. Donald Samuel Kanana Fou Theological Seminary, 08, April 2014 ************************************************* (Mai le itulau 1 Puapuaga o le Alii ) O le fa aaoaoga sili lena na faatinoina e Iesu Keriso mo le lalolagi agasala; a e o le faata ita iga e ao ina mulimuli ai i latou uma ua talia ma le faatuatua, i le togiola ua uma ona saunia e Keriso Iesu mo tatou agaga. I le faatuatuaga Kerisiano, o le mataupu e uiga i Puapuaga o le Kerisiano, o le faapuupuuina lea o toe aso o le galuega tala i i le soifuaga o IESU, e aofia ai lana malaga i Ierusalema se ia aulia lona faasatauroina---o le faatinoga pito tāua e totonugalemu i ai le talitonuga faa-kerisiano. E amata i le malaga faatupu ma lona ulufale atu i le aai o Ierusalema; le faatinoga o le Paseka mulimuli; ona mafatiaga i le faato aga; o lona pu eina faapagotā ma lona faamasinoga. Ua talanoaina ma faamatala lenei va i taimi e le au faievagelia e to afa (Mataio, Mareko, Luka, Ioane), ma se faamatalaga mai le evagelia (non-canonical) a Peteru, ua faaigoaina o le Passion narratives (tala i puapuaga). Ua faailogaina lenei mataupu i le vaiaso ua ta ua, Vaiaso Paia, e amata i le Aso Sa o Laupama ma faai u i le Aso Toona i e tua oi ma le Aso Sa Eseta. Ona ua masani ma fa aaoga soo lenei mataupu---o puapuaga e faatatau i le soifuaga faakerisiano---ua o o lava ina aofia ai ma puapuaga ma faigata, e a afia ai so o se Kerisiano ua fasia ma faatigaina ona o le tala lelei ia Iesu Keriso. MOLIMAU TUSIA E LE AU FAIEVAGELIA: Ua tatou maua le tala i puapuaga e pei ona tusia e le au faievagelia e toafa---mataio, Mareko, Luka, ma Ioane. O le toatolu o i latou ua faaigoaina o le au sinopi (uiga tutusa), e foliga tutusa a latou faamatalaga. Ua i ai ni isi faaopoopoga i le evagelia a Ioane. Ua aofia ai faamatalaga i mea sa tutupu: Malaga Faatupu i le aai o Ierusalema, ma le Faamamāina o le Malumalu. O mea nei sa tutupu i taimi mulimuli o le soifuaga o Iesu i Ierusalema: Na sailiili le au ositaulaga sili ma le au tusiupu, po o le a sa latou mailei e pu e ai ia Iesu. A ua latou faapea ane, Aua le faia i le tausamiga, nei faanunununu ai le nuu. (Mareko 14:1-2). E le i natia lava e Iesu mea o le a tutupu, a o mafuta pea ma ona so o: Ua faai u e Iesu o ia upu uma, ona fetalai atu ai lea o ia i ona soo, Ua outou iloa a mavae aso e lua ona fai ai lea o le paseka, e tuuina atu ai le Atalii o le tagata ina ia faasatauroina. (Mataio 26:1-2-).

13 E K A L E S I A F A A P O T O P O T O G A K E R I S I A N O I A M E R I K A S A M O A P A G E 13 Sa i ai Iesu i Petania a o muamua le Paseka; ona faatasi ane lea o se fafine ma le fagu alapasa e i ai le suauu manogi, ua ia liligi i lona ao a o taumafa Iesu. Ua tupu le loto vale o e na vaavaai i ai, a ua fetalai Iesu, Se a le mea ua outou faalavelave ai i le fafine Aua o le mea lelei ua na faia ia te a u nei....tou te nonofo pea ma e matitiva; a o a u nei, tatou te le nonofo pea ma a u. (Mataio 26:6-11). SA FA ASATAUROINA MA MALIU AI. Ua molimau le Au Sinopi, ina ua taunuu Iesu i Kolokota, ona latou avane lea ia te ia le uaina ua fefiloi ma le muro, e inu ai; a ua le talia e ia. (Mk. 15:13). Ona latou faasatauroina ai lea o ia, o lona tolu lea o itula (9:00am) i le taeao ua mavae le talisuaga o le Paseka. Peita i, o le molimau a Ioane: O le aso o le sauniuniga o le paseka lea aso, po ua o o foi i le tutonu o le la. (Ioane 19:14). O le aso lea a o lumana i le talisuaga o le Paseka. Ua manatu nisi o le au su esu e o le Tusi Paia, ua faaaoga e le Sinopi le faitauina o itula fa a-iutaia, a o Ioane o le faitauga o itula fa a-roma. Ua tusia foi e Pilato le faaaliga ma tu u ai i luga o le Satauro, ua faapea: O IESU LE NASARETA, O LE TUPU O TAGATA IUTAIA. Ua faamauina e Ioane, i le gagana Eperu, ma le gagana Roma, ma le gagana Eleni. A o Mareko, Ua tusia foi le tusi i le mea na molia ai o ia, O LE TUPU O TAGATA IU- TAIA. (15:26). Ua molimau le au faievagelia, na vaevaeina e fitafita tau ofu o Iesu mo i latou lava, ae tasi le ofu na latou fai ai le vili po o ai e manumalo. Ua tusia e Ioane lenei mau, ina ia taunuu ai le upu ua tusia i le Salamo 22:18, Ua latou tufatufa o u ofu mo i latou, ma latou fai le vili i lo u ofu tino. O nisi o le motu o tagata sa auai, ua latou faapea ane: Aue! O oe na o lē lepeti le malumalu, ma toe faia i aso e tolu, inā faaola ia oe ia te oe, ma alu ifo i le satauro! (Ioane 15:29). E to alua isi au faomea (pagota) sa faasatauroina faatasi ma Iesu, o le tasi i le itu tauagavale a o le isi i le itu taumatau. O le tasi o pagota na upu vale ia Iesu, ua ia faapea atu: Afai o oe o le Keriso, ina faaola ia oe ia te oe atoa ma i ma ua nei! A ua vavalo atu e le tasi pagota, auā ua tonu lo ta faasalaga, a o ia e leai sana agasala. Ua ia fai atu, Iesu e, ia e manatua mai a u, pe a e afio i lou malo. (Lk 23:42). faatasi ai ma le tasi o ona soo ua alofaina e ia. O lea taimi, na ia tuuina atu ai lona tina i le tausiga a ona soo. Ua molimauina e le Sinopi, sa faapogisaina le lagi i lea itula aoauli o le aso mo le tolu itula. Ua o o i lona iva o itula (ua fai ifo le la), ona alaga ai lea o Iesu, ua leo tele ma faapea atu: Eloi, Eloi, lama sapatani! (gagana Aramaika). O lona uiga pe a faamatalaina, Lo u Atua e, lo u Atua e, se a le mea ua e tuulafoa i mai ai a u? (Mk 15:34). Sa tutū latalata ane fitafita tau, na latou molimauina le maliu o Iesu, e leai sana agasala; poo le Atalii o le Atua, e tusa ma le molimau a Mataio ma Mareko. Ua tusia e Ioane: Ina ia tusa ma aiaiga masani faa-iutaia, e tatatu i fitafita tau ona gauia vae o pagota ina ia vave uma ai o latou ola. Peita i, sa le i faataunuuina lea masaniga ina ua molimau fitafita tau, e moni ua maliu Iesu. Ona tutu i ai lea e le tasi fitafita tau lona itu i le tao. Ua tusia ma faamaumauina e le au faievagelia fetalaiga mulimuli a Iesu i luga o le Satauro, i lalo o le ulutala, O toe Upu a le Keriso. Ua faamaonia e le au faievagelia toe taimi o le soifua-tagata o Iesu i luga o le Satauro, e pei ona tusia: (Mareko 27:50). Ua toe alaga Iesu ma le leo tele, ona tuuina atu ai lea e ia o lona agaga. (Mataio 27:50) Ua toe alaga Iesu ma le leo tele, ona to ai lea o lana manava. O le taitai o le to aselau, o le na tu atu i ona luma, ua iloa e ia ua faapea ona to o lana manava, ona faapea atu ai lea o ia, E moni, o se alo o le Atua lenei tagata. (Luka 23:46). Ona valaau ai lea o Iesu, ua leo tele, ua faapea atu, Lo u Tama e, ou te tu uina atu lo u nei agaga i ou aao! (Ioane19). Ua talia le vineka e Iesu, ona fetalai ane lea o ia, Ua taunuu; ua faagaugau lona ao, ona tuuina atu lea o lona agaga. O le molimau a Ioane, ua faapea mai: Ua mavae ia mea, ona faanoi atu lea o Iosefa le Arimataia ia Pilato, ina ia ave ese e ia le tino o Iesu; (o ia o le soo Iesu, a e faalilolilo ona o le fefe ia Iutaia); ua tuuina mai foi e Pilato. Ona alu ane lea o ia, ua ave le tino o Iesu (19:38). Saunia e Rev. Emau Petaia FMM ************************************************ Ua tusia e Ioane le igoa o Maria, le tina o Iesu, faatasi ma isi fafine e to alua sa tutū latalata ane i le satauro o Iesu,

14 P A G E 14 E K A L E S I A F A A P O T O P O T O G A K E R I S I A N O I A M E R I K A S A M O A (O se polokalame mo le tau o le Leni - e toe manatunatu ai i tatou i puapuaga o le Alii e pei ona tau faamatala mai e nisi o tusitala le aufaigaluega na faia ia mea na faaaogaina e faataunuu ai le faasalaga o le Alii. O tala na faaliliuina mai i le tusi a le alii o J. R. Ingold). O LE SASA O le molimau a le tagata na faia le sasa na sasa ai le Alii o Iesu i taimi o ona puapuaga. Na oo mai le fitafita Roma ma lona ma ema eā ma ta ua le igoa o le tagata o Iesu, o le tagata ua ia faatupu le vavaō tele i tagata, ma ta ua ai o ia o le Tupu o tagata Iutaia. O le faamoemoe o le vevesi a le fitafita o le su ega atu o la u sasa faapitoa, le sasa e matautia lona leaga. Ou te le iloa poo le a se mea matuiā o loo tupu i le maota o le tupu ua mana o ai e faaaogā le sasa matautia lenei, o le sasa e fili ma ama ai ai ma a i le si usi u o le sasa e o o ai le o oo oga i le tino ma le aano o le tagata. O se sasa matagā, ou te le talitonu o le sasa lea o le a sasa ai Iesu, auā o le sasa lenei, o le sasa e sasa ai tagata faafitauli ma tagata fasioti tagata faapea tagata e tete e i le Malo.Ou te le iloa se mafua aga e tatau ai ona sasa lenei tagata auā, o u te lei faalogo lava i lenei tagata ua ia faatupu se vevesi pe faatupu se taua i le va ma le Malo. E toatele tagata e o mai ia te a u ma faapea mai, o a u lea e faamalosia le vevesi o tagata ua fa aaogāina ai sasa ia na o u faia e sasa ai tagata ina ia mafatia ma tigaina ai i latou. O lo u manatu e lē o le sasa e tigaina ai le tagata, a e o tagata na latou faamanu aina le loto o le tagata na fa aaogā i ai le sasa. I le isi itu, o loo i ai le maketi e fa aaogā i ai sasa lelei e maua ai le tupe e ola ai le tagata o loo saili ai i le manuia ma le olaga lelei. O le sasaina la o Iesu e fitafita, ia e le o sa u mea lena, o le toto o lēna tagata e mamā lea ma o u lima ou te le o a afia ai. Pau le mea ou te tatalo, e le o Iesu lea o le a sasaina i le sasa, ou te le iloa pe o le a faapefea ona sasaina Iesu i lenei sasa a e leai sana agasala. Na faapea mai le tala a le fitafita, o le tagata lea o Iesu, o le Tupu, e mata utia le maoa e o le toatele o tagata o loo alalaga ia Pilato ina ia faasatauroina o ia. O le mea matautia e leai se tagata ua sasaina faapea i le sasa lenei ma faasatauroina ai. O le mafuaaga ona o tagata ua latou faaigoa ia te ia o le Mesia, o le mafua aga foi lea o le manatu o ositaulaga ona o Iesu ua upuvale i le Atua. Na faapea foi le tala a le fitafita, ina ua uma ona sasaina o Iesu, na faapea ona sosola tagata sa mulimuli ia te ia, o tagata ua tu ua lo latou alii ina ua palaaai. Peitai, sa i ai ni nai tinā ma le to aitiiti o latou sa tumau pea faatasi ma le Alii. Ua tupu o u lagona i le vaaiga i le maota o Pilato, po o Iesu ea o se tagata valea poo Iesu e moni ma faamaoni lona faailoa mai o ia o le Mesia? Aisea ua tumau ai le alofa o nai nei tinā, faapea se toaitiiti na tumau i lo latou talitonuga ia Iesu? O a u lava ia, o u te le gafatia lo latou tumau ia Iesu, ona e aafia ai lo u ola ma e le tatau ona ou aafia ai i lenei mea ua tupu mai. Pe afai e tuuina atu lo u talitonuga i se tagata ua faailoa mai o ia o le Mesia, e tatau lava ona mautinoa le faamaoni o lea talaiga ma lana molimau.. A o le a sau tali? Pe e te fia iloa ea le faamaoni o le tagata e te talitonuina e tatau ona ofoina atu i ai lou ola ma gafatia upu faifai a tagata faapea fitafita ma le sāua mai? Ua ou iloa le Alii o Iesu ua uia lava e ia mea uma faigatā, o ala o le puapuaga. A e, ua ou alofa tele i lona tua na sasaina e fitafita, o le sasa na ou faia. ( O molimau o lē na faia le sasa.) O le molimau a le tagata na faia le pale tuitui na faapale ai Iesu. O lea o le a mae a le faiga o le pale o lo o o u faia nei, o le pale e lalaga i vao ma ama ai ma matu itu i malolosi. E te talitonu i se pale faapea o le a faapale ai se tagata? O le tala moni, o le pale faapea e faapale ai le tagata i le asō o lo o i le maota o le Kovana. Ou te lē talitonuina foi i lea mea o le a tupu, peitai o le tala moni auā na ou i ai ma ou molimauina lenei mea mata utia. Na ou vaaia le fitafita ua ia faapale le tagata ma o omi atu lenei pale matu itu i ina ia fetaui ma le ulu o le tagata. O se vaaiga matautia lea ma le o oo oga o le sauā ma le matagā i se mea ua faia i se tagata. O le mafua aga na ou o o ai i lenei mea, ona ua toso atu a u e fitafita e lalagaina le pale e faapale ai lenei tagata. Sa ou nofonofo i le auala e o a e ai tagata i le a ai ma faatau a u pale e pei ona ou masani ai. O lenei aso ua fiu foi e nofonofo e lei taulia se pale peitai, a o ou nofonofo, na ou vaaia i le tumutumu o tagata o loo latalata atu i le maota o le Konava, ma alalaga atu ma le leo tetele, ou te lei maua atu le uiga o le latou alaga, ona ua tau tutuli o u taliga, o lea sa ou nofonofo ai ma tau faalogo le uiga o le taualaga a tagata. Na ou va ai atu i fitafita e to alua ua savavali mai e agai mai ia te a u. Na ou tago atu i a u pale e aveese ma le auala o faalavelave i fitafita peitai, o le tasi fitafita ua tago ma u u atu lo u lima, ma faapea mai, sau alii o loo manaomia oe faatali alii, a e a faapefea a u pale o la u tali atu lea i le fita-

15 E K A L E S I A F A A P O T O P O T O G A K E R I S I A N O I A M E R I K A S A M O A P A G E 15 fita, tuu ai iina, e i ai le isi mea taua e te galue ai mo le asō. O le tala lea a le fitafita ma taliē le aualii ma fai a la tala. Na ave a u e fitafita ma ua ou numia ai faatasi ma le motu o tagata, ua atili ai le alalaga a tagata, a o a u, ua avatu i le maota o le Kovana, na ou vaaia ai le tagata o loo nonoa ona lima, o ona lavalava ua masaesae uma, ma lona tino ua faalavalava i le sasa ua manu a ai lona tino, ma ua maligi lava lona toto ma fetosoa i solo lenei tagata e fitafita e pei o se manu. Na tago mai le tasi fitafita ma toso atu a u, ma tuu mai ia te a u le ato ua tumu i vao tuitui ma faatonu mai, alii le alii faipale, fai loa le pale mo le Tupu Na faaletonu lo u mafaufau i le mana o o le fitafita, ona o le pale e faia i vao tuitui, ma ou te le talitonu e faapea ona faia se pale e faapale ai se Tupu. I lea taimi na ou faalogo ai i fitafita ua latou fetosoaina lenei tagata ma faapea atu. Afai o oe o le Alo o le Atua, fai mai ia poo ai lea ua sasaina oe? Le Tupu o tagata Iutaia, o fea o loo i ai lou nofoalii? O fea o i ai au fitafita e puipuia oe? Na ou vaavaai atu i fitafita ma lo latou faifai i le tagata ma tuu mai le pelu i lo u tua ma faapea mai ia te a u, fai le pale a e lei o o se mea ia te oe Na ou faatopetope ona lalagaina le pale i vao tuitui, ma lo u fefe tele, ua ou tago atu ua fua lelei le pale e fetaui ma lona ulu, ua faia ma le faaeteete ona o le pale e manu a ai lima o le tagata e faia, ina ua uma ona faia, ma tago mai le fitafita ma fao atu i o u lima ma tulei ese a u, ma ua o u le iloa le tagata mafatia i le tumu o tagata. Ina ua o u le iloa le tagata na o u faia le pale, na o u faalogo ua alalaga tagata e pei o se ta ita i au ua ulufale mai i le aai. Na ou taumafai ina ia ou iloa atu o ia, ma ua ou lagona le alalaga a tagata ma ou mafaufau i lenei tagata ua feagai nei o ia ma ona puapuaga. Talofa e, i le tagata ai ua oomi nei le pale tuitui e tagata i lona ulu. O se tasi tagata sa i ai i le putuputu o tagata ua alaga o ia ma faapea ane, O oe o le tupu o tagata Iutaia, o lou pale lena, fai lou pale ma e tafetotoi ai Na ou tuumuli ese ma tagata ina ua vaivai o u vae ua ou le lavā. O le aso atoa na ou nofo ai ma le ofo tele poo le a le agasala a lenei tagata e tatau ai lenei faasalaga ia te ia, auā ou te lei iloa se mea leaga ua ia faia, a o fitafita ma le motu o tagata ua tauemu atu ma faaleaga atu ia te ia. Ua latou faaigoa foi o ia o le Tupu peitai, o le Tupu ua faatauemu atu i ai, ua le pei o se Tupu, a o le manu ua faifai atu i ai. O le pale e pei o lenei pale, ua latou faamalosia ai a u e lalaga, pe faapea ea ona faia faapenei se tagata e pei o se tagata e tatau ona o o i ai lea faasalaga? O le mea lea na tupu ia te a u i le asō, ou te iloa e le talitonu lo u toalua i la u molimau ua ou faailoa atu. O le mafuaaga lea o le toe lalagaina o le pale faapea, e faailoa atu ai i tagata uma le pale na faapaleina ai le Alii i le asō. E te talitonu i la u tala? O le ata lea o le pale na faatonu ai a u e fitafita e fai mo le Tupu, ma oomi atu i lona ao, ma maligi mai le toto na vaaia e tagata. Pe aisea ua faia ai faapea? E le tatau ona faia faapea lenei tagata e leai sana agasala. O le a sou manatu? A o o u vaai atu i lenei tagata, o le tagata o loo silasila mai o ia ma le onosai ma le loto filemu, ma le alofa mai i tagata ua latou faia lenei mea ia te ia. ( O le molimau a le na lalagaina le pale tuitui) O le molimau a le tagata na faia fao ma tutu i ai Iesu i le satauro. Ua tele tausaga o o u faia lenei galuega i le faia o u amea, so o se ituaiga o u amea e faatino ai galuega ua masani ai lo u aiga i galuega e faatino ai soo se mea. Peitai, o le mea uiga ese lea ua ou faia i le asō, o le mea e lei tupu muamua. O e vaai mai i le mea lea e fai? O le faia o fao e tolu e tutu i ai lima ma vae o se tagata e faataunuuina ai lona faasalaga i le satauro. Na ou feagai ma a u galuega e pei ona masani ai i aso uma peitai, ua o o mai le fitafita Roma e moomia ni fao se tolu mo ia. Na ou tago atu ma tuuina atu fao e tolu e pei ona moomia peitai na toe tuu mai ma faapea mai e laiti tele ia fao. Ona faamatala mai lea e le fitafita le mea o loo manao i ai, ua taia ai o u taliga, ou te le talitonu i se mea faapea, ua faamatala mai e le fitafita o le asō e faataunuu ai le faasalaga ma le faasatauroina o le tagata e nonoa ona lima ma ona vae a e tutu i foi i fao i lona satauro. Na faapea le tala a le fitafita, o le masani i le faasatauroina o se tagata, e nonoa lima ma vae o le pagota i le satauro i le maea, ona tuu ai lea i luga e peā pe tolu ni aso ona o o ai lava lea ina vaivai ma oti ai. Peitai e ese le mea o le a faia i le pagota lenei, o le a nonoa ona lima ma ona vae ma tutui i fao ona lima ma ona vae. O le mea matuia lea i la u faalogo atoa ma lona fai mai ina ia faatetele fao. Na ou fai atu i le fitafita poo le a le agasala a le tagata peitai ua faapea mai, Ou te le mautinoa O lona

16 P A G E 16 E K A L E S I A F A A P O T O P O T O G A K E R I S I A N O I A M E R I K A S A M O A uiga o le a e tutu i i fao le tagata i le satauro ma lou le mautinoa o la u tali atu lea i le fitafita, O lo u lagona o le tagata e foliga o ia o le Alo o le Atua, ua ia faatupu ai le vevesi i tagata Iutaia i Ierusalema, o tagata lava o lona nuu o le tali lea a le fitafita. Ina ua foi atu le fitafita ma fao, na ou nofo ma mafaufau i le upu a le fitafita, o lenei tagata e le foliga o se fitafita peitai, e toatele tagata o loo tumutumu e molimauina lona faasalaga, ma ua fiafia uma i le faaiuga a le Kovana. Na ou faalogo i e na o mai a o faia a u galuega ma latou faailoa mai o lenei Aoao mai Kalilaia, o le Alii o loo tautala o ia i le Malo o le Atua. O lenei Malo e le pei o malo o lenei lalolagi a e o le Malo o le Atua o loo i le lagi. O lea foi ua fai mai o Ia, o i latou e fai i latou ma Malo o le Atua i le asō, o i latou ia latou te faamagalo ma alolofa atu i e o ita mai, faapea le foai atu mo e e matitiva; faapea le olaga loto maulalo ma talitonu i latou ia te Ia. Na ou toe mafaufau pe faapea se tagata e tatau ona faao o i ai se faasalaga a o lenei ua faailoa mai le Malo o le Atua e faaolaina ai tagata. Ou te manatu o lenei tagata o loo ia faailoa mai i tagata le olaga fiafia ma le filemu. O le mea lea ou te ofo ai i tagata, o lenei ua faailoa mai e le Aoao le olaga filemu, a e o le a se isi mea o loo latou mafaufaua i ai? Ua lē filifili i latou i le filemu a o lenei ua latou filifili e faasatauroina o ia. Ua pei lava i latou o le fitafita na o o mai e avatu fao e tutui ai aao o le Alii, o tagata ua latou le iloa le mea ua latou faia. Ou te manatu, ua le toe manatua e le Aoao e faamagalo i latou, a ua avatu uma ana faamalaia i tagata uma na tauemu atu ia te ia a o aga atu o ia i lona satauro. (O le molimau lea a le tagata na faia fao.) O le molimau a le Kamuta. O le aso sili lenei ua sili lo u vāivāi i le faia o lenei galuega, ua 51 tasi tausaga o o u faia lenei galuega, ou te le fia manatua lenei aso i aso uma i lo u olaga. Ou te faailoa atu ia te outou le galuega o loo o u faia nei, o la au ia e lua a mae a nei ona teleina, ona ona faapipii lea o le isi laau i le isi laau ona faamauina lea e fai ma Koluse, ona o o mai lea o le fitafita Roma ma ave le satauro i luga o le tumutumu mauga ua faaigoaina O le mauga o le Ulupoo O le nofoaga e faasatauro ai pagota, ma tautau ai i latou i koluse, ma tigaina ai ma vāivāi ma feoti ai, o se vaaiga mata utia pe a vaavaai atu i ai. Atonu e faapea mai nisi poo le a le faamoemoe na ou faia ai nei Koluse, faapea e na ita mai. Pau la u tali, o a u o le tagata kamuta ua ou matua ma ua ou le gafatia ona tete e atu faafitauli e o o mai. Ua faatonuina a u e fitafita Roma e faia koluse ia mo le Malo. O le te ena o le faatonuga e o o mai ai lo u iuga. Na le fiafia lo u tamā ia te a u ma faapea mai, ua maumau ia laau na faia e le Atua e ola ma malutia ai manu felelei, a o lenei ua tu u i lalo ma faia ai a upega mata utia e oti ai tagata. Na ou le amanaia ia upu peitai o le asō ua o o mai ai le moni o upu a le toeaina. Na o o mai fitafta ina ia avatu koluse e 3 peitai na fai mai e toatolu tagata e faasatauro, o le isi toalua e faasatauro i le ogatotonu o le vaiaso, peitai o le isi e faasatauro ma oti ai lava. Ona ō lea o fitafita ma ave satauro e lua, a o le isi satauro ua faia ia faamae a lelei ma taliē fitafita na faapea mai e toe fo i mai e avatu le satauro o loo totoe. Na ou valaau atu i fitafita, o ai le isi pagota lea e totoe o le a faasatauroina Na valaau mai fitafita, ma taliē e leai, e le o se pagota, a e o le Tupu o tagata Iutaia, o Iesu le Nasareta Na ou liliu i lo u fale faigaluega ma ou manatua Iesu o le Nasareta, o le tagata na ou faalogo i lona leo, i le maketi ua ia tautala mai i upu a Isaia, ou te faailoa atu o a u foi ou te lei faamaoni i le lotu i le tele o taimi peitai, na ou faalogoina upu ia a le perofeta a o avea a u ma tamaitiiti. O lenei tagata ua tautala mai o ia i upu a Isaia ou te le malamalama ai ma faapea mai, Ai se e talitonu mai ia te a u, e le o a u ua ia talitonu i ai a o lē na auina mai a u, O i latou uma e vaai mai ia te a u, ua vaaia e i latou lē na auina mai a u. Na faapea foi upu sa faapea mai, na te lei sau e faamasino le lalolagi a e ia faaolaina le lalolagi. Na ou fesili atu i se tagata ina ia ou fia iloa lenei tagata a e faapea mai lenei tagata, o le Aoao, o le Nasareta e igoa ia Iesu. Na ou manatua ai lenei Alii o Nasareta ma lana saunoaga, o mea uma na te tautala i ai o afioga uma e tulei mai i le siufofoga o lona Tamā i le lagi. O le mea lea ou te fia ta u atu, le mea na ou faalogo ai i lenei tagata o Iesu. O se siufofoga e malosi, o ana upu e ola, atoa ai ma ana upu uma e tonu ma sa o. Na ou faalogo i le motu o tagata na faapea mai o le Alii lenei na ia faamalolo tagata mama i, ma faamagalo a latou agasala. Na ou faalogoina foi le Alii o Iesu i lenei vaiaso i ana galuega alofa peitai i lenei taeao o lea ua faapea mai fitafita, o le Alii lenei, o lea o le a faasatauroina faatasi ma pagota e to alua, o tagata sili ona amioleaga, o se mea ua ou ofo tele ai.

17 E K A L E S I A F A A P O T O P O T O G A K E R I S I A N O I A M E R I K A S A M O A P A G E 17 Ou te manatua le motu o tagata i Ierusalema, ua latou u unai lava o a u i tua, ma ou taumafai lava ina ia ou lagona lona leo peitai ua le maua so u avanoa, ua le maua so u avanoa ou te toe faalogo ai i le aoaoga a le Aoao, i lona leo malosi ma le leo e mamalu, o le leo o lo o o u sailia i ai i lo u olaga atoa peitai, o le faanoanoaga ia te a u, ua misia Iesu i lo u olaga. O lenei o le a faataunuu le faasalaga ma faasatauroina o ia o se pagota, peitai o u te le iloa se mea e tasi e tatau ai lenei faasalaga, atoa ai ma le faatautauina o ia i le satauro na faia e o u lava lima. O la u agasala lea o loo o u tauaveina nei. (O le molimau a le kamuta) O le molimau a le tagata na foaina le papa na faia ai le tuugamau. O le tasi tagata mau oa i Arimataia na sau ia te a u ou te foaina lona tuugamau i luga o le papa malosi, ma faapea mai na te totogi atu se tupe tele e totogi ai la u galuega. Na ou faia lenei galuega faigata, ua tele foi nisi galuega sa le mafai ona fai ona o le galuega lenei, ua tele foi ona leaga ai mea faigaluega i le malosi o le papa. O le galuega lenei o le galuega e faia i maa anagatā, e teuteu lona si o i ma atāua e pei ona faia ai fale o tupu, ua tu u atu i ai ma le iloa ma le mataisau ma le loloto o lo u iloa, o le ta uta ua o lenei tuugamau, o le faiga o le maa malosi e pupuni ai le gutu o le tuugamau e moomia ai ni tagata e to asefulu e tapunia ma tatala ai le gutu o le tuugamau. O le taeao nei, na ou maua ai i nisi o o u tuaoi se tala, o le tuugamau lenei ua tanuina ai e le mau oa Arimataia se tagata ese i lenei tuugamau. Fai mai le tala, o le tagata pagota o lē na faasatauro i Korokota e lei mavae atu. Na faapea le tala, o le pagota lenei na faia i ai sauaga matautia, ma faaoo iai faiga uma matagā. Na faapea mai na faatauemu tagata na tutū ma vaavaai atu a o savali atu o ia i lona satauro ma o latou tā atu ia te ia, na mata utia le oomi atu o le pale tuitui i lona ao, ma faaofu o ia i la ei mūmū e pei o se Tupu, na latou tu i atu o ia i o latou lima, ona ave lea o ia i le satauro ma tutu i ai ona lima ma ona vae i fao i luga o le satauro, na faapea mai lo u tuaoi, na o le tolu itula na faasatauro ai lenei pagota ma maliu ai o ia. Ona faapea mai lea o lo u tuaoi, o le tagata mauo a mai Arimataia, faapea nai tinā ma se toaitiiti o taulele a, na latou aumaia o ia i lalo o le satauro ma latou avea lona tino i le tuugamau, sa nofonofo ai fitafita e leoleo le tuugamau ina ne i avea e se isi lona tino. Na ou fesili atu i lo u tuaoi, Pe ua oti o ia? ua oti o ia o le tali mai lea a lo u tuaoi ma toe faapea mai, a o le i oti o ia, e toatele isi mau tala ua fai mai e toe tu mai o ia i le aso tolu O le uiga ese lea ua e ta u maia, o ai lenei tagata ua tautala mai i ia upu faapea O la u tali atu lea i lo u tuaoi. Na fa aauau le tala a lo u tuaoi na faailoa mai o lenei tagata na faasatauroina, ua faapea mai o le tagata o le Alo o le Atua, ma o le ala lea o le fia iloa e tagata pe moni lana saunoaga e toe tu mai o ia i le aso tolu.. O le Alii lenei sa faamaloloina o e pipili ma tauaso, na ia faamagalo atu i latou ua salamo mai a latou agasala. Na faapea foi ona fai mai o ia i tagata uma, ua latalata mai le Malo o le Atua, latou te molimauina mea uma i ana a oa oga e pei ona vaavaai ma faalogo i ai, o le tagata lenei ua manatu le toatele, o ia lenei sa faatali i ai na te faaolaina i latou ma faamagalo a latou agasala. E tusa ai ma le molimau a lo u tuaoi, o le Alo lenei o le Atua na ia folafola mai o le aso tolu e toetu mai o ia mai le tuugamau. Ou te talitonu la o le mafuaaga lena o le leoleoga a fitafita peitai, ou te ta u atu e moomia ni tagata e to a sefulu e fuliesea le ma a i le gutu o le tuugamau, e le mafaia ona tupu lena mea. O le isi mea ou te iloa e malosi le ola peitai, e sili atu ona malosi le oti i le ola. Ou te le talitonu i lenei mea, ai ona o le Alo o le Atua lea ua saunoa i ai peitai, o lea ua faasatauroina o ia. Aisea ua tanu ai e le mau oa o Arimataia lenei tagata i lona tuugamau na faia faapitoa mo ia peitai, o le pagota le tagata? Ui i lea, o le pisinisi lea a le mau oa, e pule o ia e tusa ai ma lona manatu. Ou te talitonu, e le mafaia e le Alii ona toe ulufale mai i fafo i lena tuugamau. ( o le molimau a lē na faia le tuugamau) (Ua tatou faitau i molimau a lenei aufaigaluega na faia mea na faaoo ai le sala i le Alii i ona puapuaga, o loo atagia ai le faanoanoa loloto o i latou i sauaga na faia i le Alii. Ua tanumia o ia i le tuugamau, a e o lo o le mautonu i latou pe ao ona Toetu mai o le Alii i le aso tolu. O nai mafaufauga ia o le tau o le Leni) O le ofoofogia tele o le tala, o le vaaiga ina ua mavae atu o puapuaga a ua pupula mai le taeao fou o le Eseta, o le Alii ua toe soifua mai o ia nai le oti ma le tuugamau. Fa aliliuina e, L. Nuusila Samuelu F.S *************************************************

18 P A G E 18 E K A L E S I A F A A P O T O P O T O G A K E R I S I A N O I A M E R I K A S A M O A UA TOE TU LE ALI I. E faia e le Alii o au i lenei mauga mo nuu uma le faiga ai o mea lelei, o le tausamiga o uaina ua tuu ai alu; o mea e silisili ona lelei o uaina ua faamaninoina sa tuu ai alu. E faaumatia foi e ia i lenei mauga le ie ufiufi, o loo ufitia a i nuu uma, ma le ufiufi ua ufitia a i nuu ese uma lava. E faaumatia e ia le oti e faavavau; e soloiesea foi e le Alii le Atua o loimata i mata uma lava; e faate aeseina foi e ia le gao o lona nuu i le lalolagi uma lava; aua ua fetalai mai ai le Alii. (Isaia 25:6-8). Afai e gata i lenei olaga mea tatou te faamoemoe i ai ia Keriso, ua sili lo tatou malaia i tagata uma lava. A o lenei, ua toe faatuina mai Keriso i e ua oti, ua avea ma faapolopolo o e ua momoe. Auā ua o o mai le oti ona o le tagata, ua o o mai foi le toe tutū o e ua oti ona o le tagata. Auā faapei ona oti uma ia Atamu, e faapea foi ona faaolaina uma ia Keriso. A e peitai e ta itoatasi ma lona lava tofi; o le ulua i fua o Keriso ia, mulimuli ane o e ua fai mona i lona toe afio mai. Ona o o ai lea i le gataaga, e tuuina atu ai e ia le malo i le Atua, o le Tama lea, pe a uma ona faaumatia e ia o alii sili uma, ma faipule uma, ma e malolosi. Auā e tatau ona pule o ia, se ia tuuina e ia ona fili uma lava i lalo o ona vae. O le toe fili e faaumatia o le oti lea; Auā, ua tuuina e ia o mea uma i lalo o ona vae; a e peitai ina ua fai mai, Ua tu uina i lalo mea uma ia te ia, ua iloa tino ai, ua vavae atu le na ia tuuina i lalo o mea uma ia te ia. Pe a uma foi ona tuuina i lalo ia te ia o mea uma, ona tuuina i lalo foi lea o le Alo lava i le na tuuina i lalo ia te ia o mea uma, ina ia pule aoao le Atua i le aoao o mea. (1 Korinito 15:19-28). O le Alii, o lo u malosi o ia ma la u pese, ua avea foi o ia mo u faaolataga. O leo o le alaga fiafia ma le olataga, o i ai ia i fale ie o e amiotonu. Ua se toa le aao taumatau o le Alii. Ua maualuga le aao taumatau o le Alii; ua se toa le aao taumatau o le Alii. Ou te le oti, ou te ola lava, ma ou ta uta u atu mea na faia e le Alii. Na matua a oa i mai le Alii ia te a u; a ua na le tuuina a u i le oti. To mai ia ia te a u o faitoto a o le amiotonu; ou te ulufale atu i ai, ma ou vivii atu i le Alii. O le faitoto a lenei o le Alii, e ulu atu ai e ua amiotonu. Ou te vivii atu ia te oe; auā na e tali mai ia te a u, ua avea foi oe mo u faaolataga. O le ma a na lafoaiina e tufuga fai fale, ua fai lea ma ma a tulimanu aupitoaluga. O le mea lea ua faia e le Alii; o le mea tatou te ofo ai pe a va ai i ai. O le aso lenei ua faia e le Alii; ia tatou olioli ma fiafia i ai. (Salamo 118:14-24). Tusia e Rev. Emau Petaia, FMM ************************************************** O E UA MALILIU. Fiaavealo uolaiaaogamoleali i So i Iulai Holi. Na soifua mai le tinā ia Fiaavea Iulai Holi ia Novema 11, 1943; na vala auina e lona Matai i le mafutaga e fa avavau i le Aso Sa, Fepuari 16, 2014 i lona maota lava i Matu u, Amerika Samoa. Ua fitusefulu tausaga ma masina e tolu (70 tau. 03 masina) o tausaga ia na soifua ai. O ona matua o Ugaloto Lefetaui So i (maliu), o le tamā mai Ogenoa, Am. Samoa; Taumaia Simeamativa Leaeno So i (maliu), o le tinā mai Fagalii/Matu u, Am. Samoa. Na faaipoipo atu o ia ia Iulai Holi mai Atafu Tokelau ia Fepuari 01, 1964 i Matuu, ua maliu foi le tamā. E to afitu o lā alo, 27 fanau a fanau, faatasi ai ma le to asefulu o fanau a fanau a ana fanau. Sa molimau le tofā ia Talavou Ale, o lē sa fai ma fofoga o paia o aiga ma le fanau, i le mafutaga matagofie ma le tinā a e maise i le soifua tausa afia ma le ola finau ma le tauivi o le tinā. Na a oa oina o ia i aoga Faifeau i Fagalii, Ogenoa, ma Matuu. Sa faapena foi ona aoga i le Matafanua Elementary School ma le Poyer Elementary. Sa galue o ia i le kamupani i a a le Van Camp ma le StarKist Samoa, faapea foi ma le School Lunch a le Malo o Amerika Samoa. O le Susuga ia Asiata Fouvale, sa ia ta ita ia toe sauniga o le tina. O le susuga i le Faafeagaiga ia Manuele Mataafa sa faaulufaleina i totonu o le malumalu le tino maliu o le tina, o le susuga i le Faifeau faiaoga ia Nafatali Falealii na saunia talosaga, ma le Lauga na saunia e le susuga a le Faifeau ia Mika Tele a Falealii. Ta ua e le molimau a le susuga i le Faafeagaiga ia Asiata, o se tinā e fiafia e sau i le falesa, e fiafia e auai i mea fai a le ekalesia, o se tina e loto alofa ma e tautala sa o. E tele tausaga sa avea ai o ia ma komiti o le aufaipese a le Taeaofou i Matuu ma Faganeanea, o se tina e faamaoni i le tofiga sa ia tauaveina, e finafinau i mea e lelei ai le galuega faapese, a e maise le mafutaga a tina ma le ekalesia. Sa avea foi ma faiaoga Aso Sa, ma o ia foi o se totino o le Mafutaga Tina ma le autalavou.

19 E K A L E S I A F A A P O T O P O T O G A K E R I S I A N O I A M E R I K A S A M O A P A G E 19 Na faai u le sauniga i lona oliolisaga tumau, ma faatofa atu ai i le tina i le pese e 268; Talofa, uso e, tofaina oe! Ina ua mae a le sauniga faai u, sa vaaia ma molimauina le agalelei ma le alofa foa i o le paia o aiga, a e maise le fanau ua tu ua e le tina, e ala i faaaloaloga sa latou saunia mo le aufaigaluega, ma i latou uma sa auai i lea aso. Sa tali le susuga a le a oa o fesoasoani ia Savea Roseti e faafetaia le agalelei ma faaaloaloga a le paia o aiga. Fetalai Iesu, Aua le atuatuvale o outou loto, ia outou faatuatua i le Atua, ia faatuatua mai foi ia te a u (Ioane 14:1). E toeitiiti ona outou lē toe vā ai mai lea ia te a u (Ioane 14:19), a e afai ou te toe sau, ou te lē tu ua outou o mātua oti (Ioane 14:18). Auā, e aogā lo u alu ese, ona afio mai lea o le tasi fesoasoani sili, e auina mai ia te outou mai le Tamā. Ioe, le agaga lena tatou te loto tetele ai, pe a o o mai faigata ma puapuaga o lenei olaga. Le agaga foi lena, na te aumaia le to afilemu ma le olioli i o tatou loto, pe afai e tumau lo tatou faatuatua ma le talitonu i le Atua. Ia manuia lau malaga Fia! Tusia e Rev. Mika Tele a Falealii FS. ************************************************ Tumuatasi Fouvaletufanuaitamali i, Wally Utu - O le Tiakono i le Ekalesia i Amouli Na soifua mai o ia, ia Ianuari 17, 1941 na maliu o ia, ia Fepuari 14, O ona matua na soifua mai ai o Fetu uai Faamaona Elifasa (Tamā) ma Eleaisemeafouilaloolela Utu Elifasa (Tinā). E toa tolu ona uso ma ona tuafafine e toa tolu. Na faaipoipo atu o ia ia Taleta Aukusitina Atonia ia Oketopa aso muamua i le Na soifua mai I lo la aiga se fanau e toafitu, e toatolu I latou ua faia o latou aiga, ma fanau a fanau e toatolu. Na aoaoina o ia i Matafanua faapea le Mapusaga High, sa avea o ia ma Fono Failautusi o le Maota o Sui o Amerika Samoa mo tausaga e 16, sa avea foi o ia ma Chief Clerk a le Malo mo tausaga e 14. I lana galuega sa tautua ai i le Ekalesia sa avea o ia ma Tiakono i le 1987, sa avea foi ma Komiti Atina e a le Aulotu i Amouli, avea ma Taitai o le Komiti o le Taulaga, sa avea foi ma Failautusi a le Ekalesia i Amouli, na avea ma Teutupe a le Aulotu i le O lona toe sauniga sa taitaia e le Toeaina o Leatulagi T.Faalevao F.T., o le Susuga ia Iosefa Afo F.S na faaulufaleina le maliu, o le faitauina o le Tusi Paia sa feagai lea ma le Susuga a Sanerivi Mulitalo F.S, o le Talosaga sa faia lea e le Susuga a Samuelu Tuilaepa F.S. o le Lauga sa saunia lea e le Susuga a Pou Taua a F.S. o le tatalo faamanuia sa taitaia lea e le Susuga i le Toeaina ma ia faaiu ai le galuega i le Sauniga i le Tuugamau. Na molimau le tinā i le amio ma le olaga tausaafia o lenei tamā, o ia o le tagata o mea uma aua o ia lava o le kuka, e tua foi ma le tagamea, o ia o le foma i e fofō ma oo atu lona loto i e mafatia, o le toalua ua sili lava ona lalelei o ia. O lana pese faafetai E lou Tama e, ua faafetai o le viiga lea i le Atua ona o lenei tamā na la mafuta faatasi i lenei olaga. Na molimau le afioga i le Matua ia Utu, ma avea ai ma ana upu e faatusa i ai lenei tagata, o le tagata e savali i le amiotonu O le tagata faamaoni i le tausiga o tupe faapea ai ma le faaaogaina lelei o seleni a le Ekalesia mo le faaleleia o galuega mo le manuia o le Aulotu, e ma ea ana tala uma tusia e malamalama i ai tagata. Na saunoa le Toeaina i upu o le Ola, Amuia e ua oti, ua oti oi le Alii O lenei tamā o le teu oloa faamaoni a le Aulotu, o se tagata e limamau, o le tagata e vaai mamao ma tapena mea uma mo le aulotu i soo se mea, o le tamā e le fiafia i le tagata e le faia ana mea faale lotu, e mafuta i ai tamaiti, o le tagata lotu, o le tagata o le Alii, o ana galuega e manatua pea, ua malolo atu o ia i aao alofa o le Alii. Na toe faamanatu e le Susuga ia Pou Taua a le faamaoni ma le tumau o Iopu i aso uma o lona ola, o le lui foi lea mo le Aiga faapea le Aulotu e manatua ai le auauna ua tuua lenei ola, e ao ona tatou manatua pea ia faataitaiga lelei, e aga i ai pea le galuega a le Aulotu ma Aiga i le lumanai taua. Na faaiu le sauniga i lona olioli saga tumau ma faatofā atu ai le aukerisiano i le pese, Sauni ia le pese fou ua toetu mai le Alii Sa faapea ona faaaloalo le mamalu o le aiga i taumafa ma faaaloaloga i le Pulega faapea e na auai i le sauniga, ma taape ai ma le faafetai ona o mea uma ua saunia mo lenei aso. Amuia e ua oti, o e ua oti o i le Alii e amata i nei ona po. O lea lava ua fetalai mai ai le Agaga, ina ua latou malolo i a latou galuega tiga; o a latou galuega foi e mulimuli ia te i latou. (Faaaliga 14: 13) Tusia e Rev. L. Nuusila Samuelu FS. ************************************************

20 P A G E 20 E K A L E S I A F A A P O T O P O T O G A K E R I S I A N O I A M E R I K A S A M O A Polokalama Faaolaola mai itulau 1, ma sa faataunuu i le Aso Sa o le Laupama, e faamanatu ai le afio atu o le Alii o Iesu i lana Malaga faatupu i Ierusalema, o se faamanatu taua i le amataga o le Vaiaso Paia faakerisiano. Na vaevaeina le matagaluega i vaega e tolu ma sa tofia Faifeau mai le Komiti e ta ita i i Sauniga i Vaega ta itasi. Sa valaauina ma le faaaloalo Susuga i Faiaoga o le Seminare i Kanana Fou, e saunia Pepa mo lea mafutaga, o le Susuga ia Dr. Moleli Niuatoa sa feagai ma le Vaega muamua i Laulii lea sa ta ita ia e le susuga i le Failautusi Aoao ia Reupena Alo; o le Susuga Pasesa Sapolu na feagai ma le Vaega Lua lea sa ta ita ia e le susuga ia Afalupetoa Uta i, ma sa faataua mataupu o le Papatisoga, Faamanatuga ma le Ta utinoga o le Faatuatua, le Ta utinoga faa Aposetolo. O le Vaega Tolu sa feagai lea ma le Susuga ia Dr. Amaama Tofaeono i lalo o le ta ita iga a le susuga i le faifeau ia Iakopo Seumalo. Sa valaauina faapitoa foi Sui mamalu mai le Matagaluega a le Falema i, i le mana omia o lo latou sao taua i le faasoa mai o le tomai ma le silafia faasoifua maloloina, o lapataiga ma fautuaga i auala e laveaina ma puipuia ai le soifua o le tagata, aemaise le fesoasoani i le faasoa i taumafa tatau e fo ia ai le aafia i le mau gasegase ua oo mai I o tatou vaifanua. Sa matauina le mataalia ma le loto fiafia o tagata uma o le Matagaluega, i le faatinoga o vaega ta itasi o Sauniga e aulotu, o le faitauga o le Tusi Paia, o Tatalo, o Pese, o faatinoga o tala pupuu, faapea le faaaliga o le tomai i faaevagelia. Sa tele foi fesili sa tuuina atu i le Au Faipepa, ma sa latou faasoa mai le tomai ma le silafia ma sa maua ai le malamalama ma le faamalieina e le aofia na auai. O nei vaega uma sa faataunuuina a o potopoto le mamalu o le Matagaluega i Malumalu e tolu na atofa mo vaega ta itasi e tapua i ai i lea afiafi. Sa lolotu faatasi i le malumalu o le Ekalesia Faapotopotoga Kerisiano i Laulii le Vaega Muamua, na aofia ai aulotu e lima, o Afono, o galulue ai le Susuga i le Faifeau Toeaina o Kereti Faiai ma le Faletua, o Lauliii le Susuga Iakopo Seumalo ma le Faletua, o Amaua i le Susuga LetalitonuTagaloa ma le Faletua, o Vatia i le Susuga Afalupetoa Utai ma le Faletua, faapea Masausi, i le Susuga Isaako Matautia ma le Faletua. O le Vaega Lua sa auai faatasi i le Malumalu o le EFKAS i Fagaitua, sa auai le aulotu I Aoa, o susu ai le Susuga i le FaifeauToeaina o Fiti Aofia ma le Faletua, o Masefau i le Susuga Tafu Afusia ma le Faletua, o Alofau i le Susuga Sanerivi Mulitalo ma le Faletua, o Sailele i le Susuga Solomona Faiva ma le Faletua, faapea le aulotu i Fagaitua i le Susuga John Fano ma le Faletua. Sa tapua i faatasi foi aulotu o le Vaega Tolu i le malumalu o le EFKAS i Amouli, o susu ai le Susuga i le FaifeauToeaina o Leatulagi Faalevao ma le Faletua, o Auasi i le Susuga a Iosefa Afo, o Utumea i le Susuga a Pou Tauaa ma le Faletua, o Alao i le Susuga a Tofiga Tofiga ma le Faletua, o Onenoa i le Susuga Fetulele Tagoai ma le Faletua, o Tula i le Susuga a Sekuini Sevaaetasi ma le Faletua, faapea le aulotu i Aunuu i le Susuga Samuelu Tuilaepa ma le Faletua. O le vaega lua o le faamoemoe na faataunuuina ai le Rally tele a le Matagaluega i le fale taalo a le aoga maualuga i Samoana i le aso Maliu (Good Friday) i le 8 i le taeao se ia oo atu i le 12 i le aoauli. Na ta ita iina lea faatasiga e le susuga i le ta ita i Komiti o le Faaolaola, le susuga ia Afalupetoa Uta i faatasi ma le lagolago sua a lana Komiti galue. Na valaaulia faapitoa lana Afioga i le Lutena Kovana ia Lemanu Peleti Mauga e fai ma lauga faapitoa o le aso e aumaia se fautuaga faa-ta ita i e fai ma sui o le malo ma le atunuu, aua le galuega soosoo tau au ma le ekalesia aua se manuia alualu i luma o le atunuu atoa. Na soo ula saunoaga o le aso ina ua tali faitau lana Afioga i le Ta ita ifono o le Ekalesia Aoao, le susuga i le Toeaina ia Faataape Lavata i e tusa ma lana faaopoopo e momoli ai le agaga faafetai tele i le Matagaluega e tusa ma lenei faamoemoe lelei ma le taua aua le soifua faaleagaga o le ekalesia ma ona tagata lotu. O le susuga i le Toeaina ia Kereti Faiai, o le ta ita ifono o le Matagaluega a Sasa e na saunoa e fai ma sui o le Matagaluega e faaleagatonuina sausaunoaga o le aso, ma momoli le agaga faafetai tele i aulotu e fia o le matagaluega, ona o le talia lelei o fuafuaga uma a le Komiti filifilia e tusa ma le faamoemoe o le Matagaluega i lana Faaolaola Agaga. E tupu le faatuatua i le taulogologo, o le mea lea e faafetaia ai le Komiti ona o le galuega taua, o se faamanatu, a o se fagufagu malie i le soifua galulue ma le ola talitonu o le Au Kerisiano, e ui ina na o se aloiafi, ae feula pea ia mo le magālafu ina ia le mate le afi o le Agaga Paia, e mumū pea aua le soifua faatuatua o le au Kerisiano i nei ona aso ma amulī. Tusia e Livigisitone Nuusila, FS.

21 PAGE 21 EKALESIA FAAPOTOPOTOGA KERISIANO I AMERIKA SAMOA

22 Printed by: Kanana Fou Priniting Press Pago Pago, Amerika Samoa Phone: (684) ; Fax: (684) Website: